Your post count prohibits you from posting new replies in this forum!
Users with less than 1 posts cannot reply to threads here. Your post count is currently . You need to post first in the Intro thread.
Results 1 to 1 of 1

Thread: Istoria Apple

  1. #1 SP
    Teraflops Graft's Avatar

    Istoria Apple



    �n 1976, Steve Jobs şi Steven Wozniak porneau o firmă de produse electronice �ntr-un garaj �nchiriat din Palo Alto, �n sudul Californiei. Acest garaj este temelia a ceea ce urma să devină cur�nd �Silicon Valley�. Peste 37 de ani, alţi doi tineri, �ntr-un alt garaj, porneau o altă firmă legendară: Apple, o afacere de zeci de miliarde de dolari a fost �ncepută �n acel garaj.
    Adevăratul strămoş al computerelor personale nu a fost acel PC produs de IBM �n 1981 - aşa cum se crede de obicei - ci un alt aparat numit Altair, care fusese lansat pe piaţă cu mare succes �n 1975 de către compania Micro Instrumentation and Telemetry Systems (MITS), din Albuquerque, New Mexico. Altair putea fi comandat şi primit prin poştă; probleme mari nu avea - dacă nu luăm �n seamă faptul că venea sub forma unor componente pe care trebuia să le asamblezi personal. Ce se putea face cu această maşinărie? Nimic, trebuie s-o recunoaştem; asta p�nă c�nd doi hackeri adolescenţi, pe nume Bill Gates şi Paul Allen au scris pentru el o versiune de BASIC, cu care se puteau realiza calcule rudimentare.
    Tot �n 1975, un t�năr numit Steve Jobs se chinuia să-şi afle un ţel �n viaţă, acum că terminase liceul; fusese �n India şi se �ntorsese; fusese la o fermă �n Oregon şi se �ntorsese; acum �şi pierdea timpul la Atari, ca programator pentru jocuri video şi frecventa un club de pasionaţi ai computerelor, care �şi ţinea reuniunile �ntr-un parc, pe timpul nopţii. C�nd apăruse Altair, membrii clubului au fost fericiţi că făcuseră rost de o nouă jucărie; Jobs �nsă a văzut aici o modalitate de a c�ştiga ceva bani. Imediat s-a g�ndit să facă şi el un asemenea computer. Excelentă idee, numai că nu avea calificarea necesară. De aceea a apelat la un amic - Steve Wozniak (pe scurt �Woz�) - care tocmai scrisese un limbaj de programare pentru un microprocesor nou, numit MOS Technology 6502. Spre deosebire de Jobs, chinuit de probleme existenţiale, Woz era un tip retras, care prefera să stea şi să apese pe butoanele tastaturii, �n loc să cutreiere lumea �n lung şi-n lat. �n acest fel, acumulase cunoştinţe inginereşti, care �i permiseseră să se angajeze la Hewlett-Packard.
    Pentru a pune pe picioare afacerea, Jobs şi-a v�ndut Volkswagen-ul său vopsit �n toate culorile curcubeului, iar Woz s-a despărţit de calculatorul său programabil. Părinţii lui Jobs aveau un garaj �n Los Altos, California; acolo şi-au stabilit cei doi cartierul general - garajul le servea drept cameră a proiectanţilor, unitate de service şi magazin, �n acelaşi timp. După c�tva timp au realizat 50 de plăci de bază, proiectate de Woz, pe care le-au v�ndut amatorilor locali, la preţul de 500 de dolari bucata. Noile jucării au fost botezate Apple, după numele casei de discuri care producea melodiile Beatles, grupul preferat al lui Jobs. 1 aprilie este ziua păcălelilor, dar 1 aprilie 1976 a fost şi o zi istorică pentru ei, ziua �n care s-a v�ndut primul Apple.


    Apple II
    V�nzările mergeau bine, at�t de bine �nc�t cei doi şi-au dat seama că nu mai erau competenţi să conducă o afacere care lua proporţii; de aceea, l-au cooptat pe proaspătul pensionar Mike Markkula, care reuşise invidiata performanţă de a ieşi la pensie la v�rsta de 32 de ani (acest lucru fusese posibil după c�teva manevre pline de succes cu acţiunile bursiere ale lui Intel). Markkula a �nţeles imediat că este vorba de o afacere profitabilă; a obţinut un �mprumut de la Bank of America, pun�nd la bătaie �n plus 91.000 dolari din banii săi. Investiţia s-a dovedit rentabilă, deoarece pe 3 ianuarie 1978 mica firmă a celor trei a devenit Apple Incorporated, cu un capital de 250.000 dolari. �n acele zile, sediul firmei s-a mutat la Cupertino, pe locul unde urma să apară �ntinsul campus Apple. Nu mult după aceea a apărut Apple II, care era ceva mai mult dec�t o simplă placă de bază - avea cutia sa proprie, sursă de alimentare şi o tastatură �ncorporată. Multe elemente noi şi atractive apăruseră, ca de pildă posibilitatea de a conecta computerul la un monitor color. Nu e de mirare deci că la West Coast Computer Fair, �n aprilie 1978, Apple II a devenit cea mai populară maşină, iar v�nzările au atins cifra de 300 de milioane de dolari.

    Succesul acestui tip de aparate a atras �n competiţie nenumărate firme. Atari, Zenith, Commodore, Tandy au �nceput să producă tot felul de computere similare şi incompatibile. Adevărata problemă a apărut �nsă atunci c�nd �n ring a intrat IBM. Nu cu mult entuziasm, e adevărat - IBM vindea mainframes cu cel puţin un milion de dolari bucata şi avea o cifră de afaceri de 26 miliarde anual, aşa că v�nzarea unor mizilicuri de nici 5.000 de dolari nu părea foarte atractivă. Cu toate acestea, piaţa computerelor personale era prea dinamică pentru a putea fi neglijată, aşa că IBM a scos �n 1981 un aparat destul de slab, numit PC. Pentru Apple, aflat �n plin av�nt, acest lucru nu a avut vreo semnificaţie deosebită; chiar dacă era IBM, �n acel moment nu era dec�t un competitor printre mulţi alţii, aflaţi cu mult �n urma Apple. Şi asta deoarece Apple scosese un model revoluţionar: Macintosh.
    Diferenţele �ntre lumea PC-urilor IBM şi a celor produse de Apple se ad�ncise; deşi primele se numeau �computere personale�, cu greu puteai găsi aparate mai impersonale şi mai neprietenoase. P�nă şi forma lor colţuroasă contrasta cu rotunjimile Macintosh-urilor. Oricine pornea computerul dădea de un ecran negru; trebuia să scrii comenzi criptice şi era suficient să greşeşti o literă, pentru a fi lămurit cu replici pline de �nţeles ca �Bad command or file name�. Macintosh-urile erau cu totul altfel; c�nd porneai calculatorul, dădeai de mutriţa veselă a unui Mac. �n plus, spre deosebire de PC-uri computerele Apple aveau o interfaţă grafică uşor de folosit, care a fost introdusă �n sistemul de operare al PC-urilor abia de Windows 3.1 (de fapt de la primele versiuni de Windows, dar 3.1 a fost una din cele mai populare si din care s-a desprins și Windows for workgroups).


    1976-1980: Primii ani

    Apple I, Primul produs Apple.
    Anii tinereţii

    Steve Jobs şi Steve Wozniak (�cei doi Steve�) erau prieteni de ceva timp, cam din 1971, c�nd un amic comun al lor, Bill Fernantez, l-a prezentat pe Wozniak, care avea 21 de ani, lui Jobs, care avea 16 ani. Jobs a reuşit să-l convingă pe Wozniak să scrie �mpreună un limbaj de asamblare pe care apoi aveau să-l v�ndă.
    Jobs a luat legătura cu un magazin local de calculatoare, The Byte Shop, de unde i s-a răspuns că ar fi interesaţi să v�ndă aparatul lui dar numai dacă l-ar avea gata montat. Proprietarul magazinului, Paul Terrell, a mers mai departe comand�ndu-i lui Jobs 50 de aparate pe care urma să le plăteasca la livrare cu 500 $ per bucată. Atunci Jobs a acceptat comanda şi s-a dus la Cramer Electronics, un mare distribuitor de piese electronice, de unde a comandat la r�ndul lui componentele necesare asamblării Computerului Apple I. Directorul departamentului Credite l-a �ntrebat atunci pe Jobs cum avea de g�nd sa plătească piesele, iar Jobs i-a răspuns �Am o comandă din partea lanţului de magazine Byte Shop pentru 50 de bucăţi Apple I, cu plata la livrare. Dacă-mi livraţi componentele, �n 30 de zile pot construi calculatoarele, �n intervalul de livrare, �mi �ncasez banii de la Terrell de la Byte Shop, şi vă plătesc�. Auzind asta, directorul de la Credite l-a sunat pe Paul Terrell, care participa la o conferinţă a organizaţiei IEEE, la Asilomar �n Pacific Grove, şi a verificat valabilitatea Comenzii de Livrare. Uimit de tenacitatea lui Jobs, Terrell l-a asigurat pe directorul de la credite că după ce calculatoarele ajung pe rafturile magazinelor sale, Jobs �şi va �ncasa banii şi va avea mai mult dec�t suficient să plătească piesele. Cei doi Steve şi mica lor echipă au petrecut zi şi noapte construind şi test�nd calculatoarele, pe care apoi le-au trimis la Terrell la timp pentru a-şi plăti furnizorii şi să scoată şi un profit frumuşel, cu care au organizat o petrecere şi au �nceput comanda următoare. Steve Jobs găsise o cale de a-şi finanţa ceea ce avea să devină compania sa multimilionară, fără să v�ndă vreo acţiune sau vreo proprietate.

    Calculatorul avea puţine facilităţi care să-l facă deosebit. Una din ele era posibilitatea de a folosi un televizor pe post de monitor, iar pe atunci multe calculatoare nu aveau monitor deloc. Nu era chiar ca monitoarele calculatoarelor ce urmau să apară, şi afisa text la o viteză dezamăgitoare de 60 caractere pe secundă, oricum mai repede dec�t puteau scrie teletype-urile folosite pe calculatoarele de atunci. Apple I includea de asemenea cod de pornire �n ROM, ceea ce �l făcea mai uşor de utilizat. Nu �n ultimul r�nd, la insistenţele lui Paul Terrell, Wozniak a proiectat şi o interfaţă pentru casetă audio, pentru �ncărcarea şi salvarea programelor, la viteza fantastică de 1200 biţi pe secundă. Deşi calculatorul era destul de simplu, era totuşi o capodoperă a proiectării, folosind mult mai puţine piese dec�t orice alt aparat din aceeaşi categorie, şi conferindu-i repede lui Wozniak reputaţia de proiectant de �naltă clasă.
    Compania Apple a fost �nfiinţată la 1 aprilie, 1976 de către Steve Jobs, Steve Wozniak, şi Ronald Wayne, pentru a vinde calculator personal Apple I. Acestea au fost construite de m�nă de către Wozniak şi prima dată arătate publicului la Homebrew Computer Club. Apple I a fost v�ndut ca o placă de bază (cu procesor, memorie RAM), mai puţin dec�t ceea ce este astăzi considerat un computer personal. Apple I a fost lansat pe piață �n iulie 1976 cu pretul de 666.66$.
    Apple a fost �ncorporat la 3 ianuarie 1977, fără Wayne, care a v�ndut partea sa din cadrul companiei �napoi la Jobs și Wozniak pentru 800$. Mike Markula furniza afaceri finanțare și de expertiză de 250.000$ �n timpul �ncorporării Apple.
    Apple II a fost introdus la 16 aprilie 1977, la West Coast Computer Faire. Se diferenția de rivalii TRS-80 și Commodore PET, pentru că venea cu o grafică colorată și o arhitectură deschisă. �n timp ce modelele de dinainte foloseau benzi de casetă ca și dispozitive de stocare, Apple folosea 5 diskete floppy de 1/4 inch pentru interfață, numite Disk II.
    Apple II a fost ales de către VisiCalc -program de calcul tabelar- pentru a fi platformă desktop pentru primul �killer ap�. VisiCalc a creat o piață de afaceri pentru Apple II și a dat utilizatorilor un motiv �n plus să cumpere Apple II - compatibilitatea cu biroul. �n conformitate cu Brian Bagnall, Apple a exagerat cifrele de v�nzări fiind pe locul trei după Commodore și Tandi p�nă a venit VisiCalc.
    P�nă la sf�rşitul anului 1970, Apple a avut o linie de designeri de calculatoare personale şi o linie de producţie. Apple II a fost urmat de Apple III, �n mai 1980 din postura de societate concurat cu IBM şi Microsoft �n mediul de afaceri.
    Jobs și mai mulți angajați apple �mpreună cu Jef Raskin au vizitat Xerox PARC �n decembrie 1979 pentru a vedea Xerox Alto. Xerox a acordat inginerilor Apple trei zile de acces la facilitățile PARC �ntr-un 1 milion$ �n pre-IPO Apple stock. Jobs a fost convins de faptul că toate viitoarele computere vor utiliza o interfaţă grafică, precum şi dezvoltarea de o interfaţă grafică; a �nceput pentru Apple Lisa.



    1981-1985: Lisa şi Macintosh

    Macintosh 128K, Primul calculator Macintosh.
    Steve Jobs a �nceput lucrul la Apple Lisa �n 1978, dar �n 1982 a fost �nlăturat din echipa Lisa. �n 1983 Lisa a fost primul computer personal v�ndut pentru public cu o interfață grafică, dar comercializarea lui a fost un eșec din cauza prețului mare și a numărului limitat de aplicații.
    �n 1984 Apple lansează Macintosh. Debutul său a fost anunțat de faimoasa reclamă de 1,5 milioane $ din 1984. Aceasta a fost regizată de Ridley Scott �n 22 ianuarie 1984, iar acum este considerat un eveniment crucial pentru succesul Apple.
    La �nceput Macintosh s-a v�ndut bine, dar v�nzările următoare nu au fost foarte puternice. V�nzările Apple a atins noi cote �nalte, iar compania a avut prima ofertă publică pe 7 septembrie 1984. Apple este �n continuă creştere �n 1980 datorită v�nzărilor din sectorul educaţiei, atribuite de adaptare la limbajul de programare LOGO, folosite �n multe şcoli cu Apple II. �n unitatea de �nvăţăm�nt a fost făcută o donație de Apple II şi un pachet software Apple LOGO publice pentru fiecare școală din stat.


    1986-1993: Creștere și cădere

    Apărut �n 1989 Macintosh Portable a fost primul calculator �portabil� al Apple.
    După ce a �nvățat c�teva lecții dureroase după introducrecea voluminosului Macintosh Portable �n 1989, Apple introduce �n 1991 PowerBook care a stabilit forma modernă și ergonomică a computerelor laptop. �n același an Apple a introdus System 7, un mare upgrade pentru sistemul de operare care adaugă culoare interfeței grafice și introducea noi capabilități petntru funcțiile de rețea. Ca urmare a succesului de LC, Apple a prezentat Centris linie. Sf�rșitul a fost dezastruos pentru Apple.
    �n acest timp Apple a experimentat cu o serie de alte produse care nu au avut succes pe piață cum ar fi aparate foto digitale, CD-playere audio portabile, difuzoare, console video, aparate TV. Seria Apple II a fost considerată prea scumpă pentru a �ncepe producția. �n 1990 Apple lansează pe piață Macintosh LC cu un singur slot de extensie pentru Cardul Apple. Apple a �ncetat să mai v�ndă Apple II �n 1993.
    [modifică]1994-1997: �ncercări de reinventare

    De la �nceputul anilor �90 Apple dezvoltă platforme alternative pentru Macintosh cum ar fi A/UApple Unix) datorită concurenței din partea OS/2 și Unix. Macintosh trebuia să fie �nlocuit cu o nouă platformă pentru a rula pe hardware mai puternic. �n 1993 Apple �ncepe să lucreze �mpreună cu IBM, Motorola �n Alinata AIM. Scopul lor era să creeze o nouă platformă pentru computere care ar folosi ulterior hardware IBM și Motorola �mpreună cu software-ul Apple. �n același an Apple prezintă Power Macintosh, primul dintre multele computere care foloseau procesorul PowerPC de la IBM.
    �n 1996, Michael Spindler a fost �nlocuit de Gil Amelio �n funcția de CEO (director general).



    1998-2005: �ntoarcerea la profitabilitate

    Sediul companiei, Infinite Loop in Cupertino, California.

    Apple Store , New York City
    La 15 august 1998 Apple a introdus pe piaţă un nou calculator care aminteşte de Macintosh 128k: iMac. Echipa de design a iMac-ului a fost condusă de Jonathan Ive, cel care mai t�rziu avea să facă designul iPod-ului şi iPhone-ului. Apple a v�ndut aproape de 800.000 de unităţi �n primele cinci luni şi prin asta a revenit la profitabilitate pentru prima dată după 1993. �n 1998 Apple a anunţat scoaterea pe piaţă a software-ului Macromedia Final Cut, extinz�du-se pe piaţa de editare digitală. �n anul următor Apple lansează alte două produse de editare: iMovie şi Final Cut Pro care mai t�rziu urma să fie un semnificant program de editare video cu peste 800.000 de utilizatori �nregistraţi la �nceputul lui 2007. �n 2002 Apple scoate pe piaţă şi pachetele software Nothing Real, Shake, Emagic, GarageBand, iPhoto şi iLife.
    La 24 Martie 2001, după c�ţiva ani de dezvoltare, apare sistemul de operare Mac OS X, bazat pe OPENSTEP şi BSD Unix. La 18 mai 2001 se deschide primul Apple Retail Store (prăvălie cu amănuntul, specializată şi oficială) �n Virginia, California, SUA. �n acelaşi ani Apple scoate pe piaţă produsul portabil iPod, un audioplayer digital, care a fost un mare succes de piaţă: �n 6 ani au fost v�ndute peste 100 de milioane de unităţi. �n 2003 a fost prezentat Apple produsul iTunes Store, o prăvălie online �n web, aceasta oferind muzică disponibilă legal pentru download pentru 0,99 $ pe c�ntec. Serviciul a devenit rapid lider de piaţă, cu peste 5 miliarde de descărcări p�nă �n iunie 2008.


    2005: Parteneriatul cu Intel
    Attached Images Attached Images apple-form-factor-evolution.jpg

Your post count prohibits you from posting new replies in this forum!
Users with less than 1 posts cannot reply to threads here. Your post count is currently . You need to post first in the Intro thread.

Similar Threads

  1. Replies: 25 Last Post: 14-03-2015, 16:01
  2. Istoria Consolelor By Templier in forum Console Club
    Replies: 5 Last Post: 14-02-2015, 03:24
  3. Istoria Rockstar Games in 3 volume By paunstefan in forum Console News
    Replies: 8 Last Post: 28-07-2010, 13:26
  4. Istoria playstation By PumaS in forum Console Retro & Arcade
    Replies: 11 Last Post: 19-11-2008, 01:27

Bookmarks

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts