A fost odata ca-n povesti, a fost ca niciodata, din vise mare biowaresti, o poveste complicata. Intai am salvat Thedas-ul de o mare napasta. Cu al nostru The Warden i-am trimis acasa. Apoi in Kirkwall ne-am mutat si orasul l-am aparat pe o lunga durata. Cu un Champion nou rasarit pe toti noi i-am kilarit. Dar lumea nu se invata si tot vor sa se cafteasca. Asa ca revenim cu un Inquisitor sa le aratam cum sta treaba oamenilor. (ignorati partea aceasta, cred ca eram semi-beat cand am scris-o).
Inainte de a trece la review-ul propriuzis e bine sa incepem cu inceputul si sa terminam cu sfarsitul. Dragon Age: Inquisition este al treilea joc din seria DA care ne reintoarce in lumea Thedas cu noi conflicte si povesti care ne vor tine cu sufletul la gura. Primul joc din serie ne-a introdus in lumea creata de Bioware si a fost un joc foarte bun chit ca pe console controll-ul era putin cam greoi. Al doilea joc din serie a fost destul de controversat prin zonele foarte mici si repetitive pe care le-au introdus desi personajele si grafica au fost chiar foarte bune pentru veche generatie. In urmatoarele randuri o sa vedem daca Inquisition a invatat din greselile primelor doua jocuri sau a dat in balarii.
Am incalecat pe-o sa si v-am spus povestea asa:
Dragon Age Inquisition continua povestea din Dragon Age 2, legandu-se in principal de conflictul dintre magi si templari (cel putin in prima parte). De asemenea se leaga si de multe elemente de istoria Thedas si elemente din primul joc. Pe langa conflictul principal vom avea un nou nemesis pe care toata lumea il credea disparut iar noi, impreuna cu restul inchizitiei, o sa salvam lumea, din nou. Aici nu vreau sa intru in prea multe detalii ca sa va las pe voi sa o descoperiti. Un mic sfat, pe care va indemn sa il urmati, de fapt doua. Puteti sa va jucati DA:I si fara sa fi jucat primele doua jocuri, o sa aveti destule lore elements care sa va familiarizeze cu universul, dar ar fi bine sa bagati inainte si primele doua jocuri din serie sau macar sa va uitati la un story video pe youtube. Al doilea sfat ar fi sa nu iesiti din joc cand apar creditele, dupa ele mai urmeaza un cinematic destul de important pe care nu trebuie sa il ratati.
Partea buna: povestea este destul de captivanta si va va face sa vreti mai mult si sa progresati pentru a descoperi ce se intampla in continuare. Incepe putin mai incet si plictisitor dar devine absolut fenomenala si in tipicul stil Bioware o sa fiti nevoiti sa faceti niste alegeri destul de grele pe masura ce avansati. Nu mai spun cate alte elemente si povesti pot fi observate citind lore-ul descoperit, conversand cu personajele sau ascultand dialogurile dintre NPC-uri. Partea semi-proasta (cam insignifianta): povestea este relativ scurta, daca nu va intereseaza sa explorati si vreti doar sa terminati jocul ar putea sa va dezamageasca, el putand fi terminat in cateva ore (desi nu recomand pentru ca lumea si personajele merita descoperite incetul cu incetul).
In schimb Inquisition exceleaza prin personajele create, prin unicitatea, personalitatea si povestile lor care sunt absolut fenomenale. Pe tot parcursul jocului va veti intalni cu personaje din jocurile anterioare si veti interactiona cu ele ori ca membri ai party-ului ori facand parte din NPC-urile din joc. Fiecare din personaje este bine conturat avand o poveste si o personalitate unica pe care o sa o descoperiti in diferite circumstante de la questuri, conversatii si chiar in functie de deciziile pe care le faceti. De asemenea, in timpul explorarii o sa vedeti ca membrii party-ului interactioneaza foarte mult unii cu altii si din acest motiv recomand sa ii folositi pe toti in diferite combinatii pentru a va distra si rade in hohote la conversatiile dintre ei.
Un alt instrument pus la dispozitie de catre producator este Dragon Age Keep, o aplicatie browser based care va face intruducerea in povestea primelor jocuri si va lasa sa faceti toate alegerile relevante din ele. Aceasta lume creata poate fi importata in Inquisition afectand din anumite puncte de vedere povestea.
De-a jucatul si exploratul:
In dragon Age inquisition cei de la Bioware au creat o lume semi-sandbox pe care putem sa o exploram. Avem la dispozitie doua dintre cele patru regate ale lumii, Orlais si Ferelden, fiecare cu mai multe zone mai mari sau mai mici. In schimb fiecare zona este destul de mare, unele dintre ele fiind mai mari decat tot jocul Dragon Age 2. In fiecare zona avem diferite activitati variind de la story missions la side-quests, adunat de plante, vanat de animale si diferite puzzles / collectibles. De asemenea zonele sunt destul de diversificate incat sa nu te plictisesti, avand harti cu zapada, desertice, campii, mlastini, etc fiecare cu diferite tipuri de relief. Din pacate nu este implementat si un ciclu zi/noapte, dar nu te afecteaza prea rau acest lucru. Pe langa zonele de explorare mai avem si baza inchizitiei in care puteti sa vorbiti cu diferitele personaje, sa customizati baza si sa faceti cateva upgrade-uri (destul de limitate). Un alt element nou introdus in Inquisition sunt mounts, lucru care face explorarea ulteriora a zonelor mai usoara. Nici aici diversitatea lor nu este prea mare existand cam 4-5 tipuri diferite de mounts, restul fiind aceleasi exemplare in diferite culori.
Combat-ul este destul de bine implementat iar miscarea caracterelor este destul de fluida. Avem la dispozitie 8 butoane pe care pot fi asignate diferite skill-uri. Initial pot parea putine dar in realitate n o sa fiti nevoiti sa folositi mai mult de 2-3, restul fiind de umplutura. Fiecare caracter incepe cu patru skill trees deblocate, fiecare cu trei tipuri de abilitati: active, upgrade pentru skill-ul activ si pasive care cresc stat-urile si ofera anumite bonusuri. De asemenea, dupa un anumit eveniment in poveste, o sa aveti optiunea de a adauga un al 5-lea skill tree, la alegere din trei posibiliati. In Inquisition a fost reintrodusa si tactical camera care era o parte destul de importanta in Origins. In schimb aici este cam inutila pe orice dificultate. Poti intradevar sa le dai ordine membrilor din party dar nu va asteptati sa le urmeze tot timpul. Jocul ofera si posibilitatea de a customiza abilitatile membrilor din party si avem optiunea de a seta frecventa cu care este folosit fiecare skill, setarile fiind: enabled, preferred sau disabled. (va recomand sa umblati la aceste setari pt a mai reduce din haosul campului de batalie).
AI-ul este cu dute-vino, desi inamicii par sa se descurce si sa foloseasca abilitati destul de bine in majoritatea cazurilor, membri party-ului care nu sunt controlati direct de catre jucator sunt destul de cretini. De multe ori m-am trezit cu magi si archeri care se duceau sa se bata cu inamicii in melee sau asasini care in loc sa flancheze inamicul sau sa il ia pe la spate se bateau cu el direct in fata alaturi de tank.
Ce este cu adevarat dezamagitor la gameplay este dificultatea jocului care este cam jenanta. Eu am inceput la primul play jocul direct pe Nightmare si pot spune ca nu a fost deloc dificil, cu exceptia catorva batalii care trebuiau invatate, nici nu m-am simtit nevoit sa folosesc camera tactica pentru a da ordine party-ului. Deja dupa jumatate nici nu ma mai oboseam cu cei din party, ii lasam sa crape si ma ocupam eu de mobi ca sa nu mai pierd timpul aiurea. La al doilea play am luat jocul pe Normal si pot spune ca ma plimbam ca pe bulevard, puteam chiar sa plec linistit la o tigara pe balcon in mijlocul fight-ului si sa las AI-ul sa se descurce. Intre fiecare nivel de dificulatate avem doar doua diferente: HP-ul si Damage-ul mobilor, in rest se comporta exact la fel. Pe masura ce avansezi in nivel la fel o fac si inamicii, sau o parte dintre ei. Desi in fiecare zona intalneam si mobi scalati la nivelul meu, alti erau cu mult ramasi in urma ajungand sa am batalii simpatice cu party-ul meu de level 25 si inamici de level 7.
Cele mai placute batalii sunt cele cu dragonii care desi devin si ele putin repetitive sunt destul de bine realizate. Aici intervine putin tactica si experienta trebuind sa inveti fiecare intalnire in parte si sa inveti din greselile anterioare pentru a le putea duce la capat. Va recomand sa ii cautati si invingeti pe fiecare deoarece ei sunt adevaratul deliciu al jocului.
Un alt element destul de interesant este sistemul de crating impartit in trei categorii: arme, armuri si potiuni. La potiuni este destul de simplu, strangi plante, deblochezi potiuni si le faci upgrade-uri. Armele si armurile sunt putin mai dezvoltate avand nevoie de mult mai multe componente si sunt foarte dezvoltate. La fiecare arma si armura mai pot fi adauga inca doua upgrade-uri (trei in cazul armelor care au si un slot de runa) care pe langa stats-uri modifica si aspectul fizic in mod placut. Spre end-game cele mai bune iteme se obtin prin crafting si nu prin drop-uri. Spun acest lucru deoarece sistemul de loot este la pamant si din ce mi-am dat seama nu se scaleaza deloc, de multe ori chiar cand te bati cu cei mai puternici inamici gasesti lucru mult mai slabe decat unele gasite in prima zona. Ca exemplu pot sa dau mag-ul pentru care nu am gasit un staff mai bun decat dupa ce am parcurs 90% din joc, jucand cu o arma obtinuta din prima zona deblocata dupa tutorial.
Din punct de vedere al timpului depinde de stilul fiecaruia. Primul play pe cea mai mare dificultate cu 100% completion mi-a luat 91 de ore, pe dificultati mai mici estimez ca s-ar putea face intre 40-60 ore. Daca vreti sa faceti un play doar pentru poveste atunci puteti termina jocul cam in 4-5 ore, desi nu recomand deloc varianta din urma deoarece se pierde o foarte mare parte din atmosfera si esenta jocului.
Cica sa vorbim si despre partea tehnica:
Jocul ruleaza chiar foarte bine pe console neintalnind multe problem tehnice. In peste 100 ore de gameplay nu am intalnit decat un crash iar singura alta problema a fost la unele conversatii care stateau cam mult sa se incarce. (cea din urma din cate am citit a fost reparata intr-un patch, desi personal nu am apucat sa testez).
Grafic jocul arata foarte frumos, fiecare zona si personaje fiind foarte detaliate si diversificate. Efectele abilitatilor sunt si ele placute din punct de vedere vizual si jocul nu sacadeaza nici macar intr-un party full de magi care spameaza toate abilitatile. Intradevar nu se compara grafica cu alte jocuri gen Driveclub sau Infamous dar nici nu arata ca un joc old-gen.
O surpriza placuta si probabil unul dintre punctele forte ale jocului este coloana sonora care este absolut superba. De la muzica din meniu, pe care recomand sa stati sa o ascultati timp de cateva minute inainte de a incepe jocul, la cea din lumea si pana la sunetele din batalie, totul este realizat la un nivel inalt. Voice acting-ul este si el realizat la un nivel inalt si te ajuta sa te atasezi de personaje si sa te transpui in universul creat de catre cei de la Bioware. Un alt plus este si faptul ca toata coloana sonora poate fi descarcata absolut gratuit de pe site-ul jocului, un lucru care m-a surprins in mod placut cunoscandu-i pe cei de la EA.
Despre cafteala online aka galceava pi fibra:
Pentru prima data in jocurile Dragon Age avem si un mod multiplayer in care putem sa jucam cu prietenii sau online prin matchmaking. Sistemul este asemanator cu cel de dungeonuri din World of Warcraft si alte MMO-uri. Dupa ce se creeaza un party de 4 persoane ne teleportam in diverse dungeonuri, fiecare cu 5 zone pe care trebuie sa le dam gata. Desi sistemul este gandit sa fie jucat cu un tank, un healer (mai exact support mage) si doua clase de DPS, in DA:I poti sa intri si cu 4 DPS sau cu 4 tanks sau diferite variatiuni. Desi daca nu este urmata formula de baza o sa fie mult mai greu de terminat misiunea. In fiecare dungeon sunt si cateva zone secrete care pot fi accesate doar daca ai un anumite tip de personaj in party: doar un warrior care poate darama ziduri, magul care poate sa energizeze zone si rogue-ul care poate sa dea unlock la anumite usi. Clasele din MP sunt putin dieferite de cele din SP, care desi sunt bazate pe cele 3 tipuri mentionate mai inainte se impart in mai multe subcategorii, fiecare avand la alegere doua skill tree-uri (dintre cele prezente in campanie) putin modificate.
O alta parte buna este sistemul de loot care este individual, nu o sa fi nevoit sa te bati pentru iteme sau pentru chesturi, oricine va deschide sau va lua loot, fiecare membru va primi partea lui. Pe masura ce strangi experienta vei unlock-uri noi subclase cu care poti sa joci iar in momentul in care atingi level maxim cu o clasa poti sa ii dai reset si sa incepi de la 0 cu cateva stats-uri in plus. Per total modul de joc este destul de distractiv daca nimeresti un party echilibrat care poate duce pana la capat dungeonul. Desi nu au reusit sa il faca la fel de distractiv si interesant ca MP-ul din Mass Effect 3, nici nu poti spune ca este pus chiar de umplutura.
Pe partea de multiplayer urmeaza sa primim si cateva DLC-uri cu noi harti si item-uri dar nu a fost mentionat numarul lor sau daca vor fi contra cost sau nu. Primul a fost lansat saptamana trecuta, fiind 100% gratuit (probabil s-a tampit EA la cap).
Concluzie finala de incheiere:
Chiar daca pe partea de gameplay jocul nu este fenomenal si mai are unele probleme, Dragon Age Inquisition este unul dintre cele mai bune jocuri lansate in ultimul timp. Este unul dintre acele jocuri care nu trebuie ratate si trebuie parcurs in totalitate pentru al putea experiementa cu adevarat. Pentru mine este unul dintre candidatii la jocul anului alaturi de Far Cry 4 si Shadow of Mordor. Prin acest review am incercat doar sa creez o idee de baza asupra jocului, nevrand sa intru in prea multe detalii pentru a nu va strica experienta si a va lasa pe voi sa descoperiti lumea creata de catre Bioware.
Acum si niste note, desi in acest caz sunt cam irelevante:
Reply With Quote