Acum aproximativ 17 ani de zile, dupa ce am terminat campania Brood War eram convins ca o urasc pe Kerrigan din to sufletul si as face orice astfel incat ea sa moara. Anii au trecut, negura timpurilor s-a lasat si am uitat ura puternica pe care o simteam fata de ea, iar campania Hearth of the Swarm m-a facut sa ii inteleg durerea si tristetea, sentimente care i-au fost singurii aliati in toti acesti ani.
Dragii mei timpul a trecut precum Dunarea, incet si sigur, asa ca a venit vremea sa incheiem o POVESTE veche de mai bine de un deceniu si jumatate. Nu pot sa va descriu in cuvinte sentimentele pe care le-am avut jucand fiecare misiune din Legacy of the Void insa pot sa va spun ca Artanis (da, tanarul care nu stia ce s-a intamplat atunci cand Zeratul a folosti templul Xel Naga sa topeasca miliardul de zergi in Brood War) a ajuns conducatorul suprem al fortelor Protoss si impreuna cu noi aliati dar si vechi prieteni (nu vreau sa va dau spoilere, insa veti avea cateva surprize foarte placute) incearca sa isi recucereasca planeta si casa pe nume Aiure - our lives for Aiur!!. Raul suprem pe nume Amon, fost apartenent al rasei Xel Naga (cei care i-au creat pe Protossi si Zergi) sadeste haos si nenorociri in galaxie si singurii care ii pot veni de hac sunt Protossii. Dar pentru a duce la capat acest quest este nevoie si de ajutorul zergilor, condusi de Kerrigan si desigur de ajutorul terranilor condusi de bunul nostru prieten Jimmy Raynor. Alaturi de eroii adolescentei mele Zeratul, Artanis, Raynor si Kerrigan am trait niste sentimente foarte puternice pe parcursul celor trei campanii, iar Legacy of the Void este cireasa de pe tort si finalul mai mult decat perfect. Cu mana pe inima va spun ca mi-au curs cateva lacrimi in timp ce jucam si va asigur ca intrece orice asteptari.
Din punct de vedere VIZUAL jocul nu a primit foarte multe imbunatatiri, fiind vorba de Blizzard putem folosi linistiti vorba 'ceea celebra: "Why fix it if it aint broken". Totul arata la superlativ, iar ochii ne sunt rasfatati cu un specatcol de zile mari, SCV-uri carora le sar diferite piese atunci cand mor si explodeaza, Battlecruisere care fac implozie atunci cand sunt doborate, Hidre carora li se vad intestinele atunci cand sunt omorate, plasma shields care chiar apar pentru cateva secunde atunci cand sunt atinse si muulte alte efecte de acest gen. Pot sa va spun ca este nevoie de o masina destul de puternica pentru a duce totul pe detalii "Extreme" insa rasplata este pe masura. Sunt putin trist pentru ca au ales sa scoata filmuletele CGI din joc, insa toate cinematicurile sunt realizate cu grafica din joc, ceea ce da un plus foarte mare de autenticitate fiind realizate aproape perfect.
GAMEPLAY-UL este la fel de alert ca si pana acum si balansul intre nivelul de dificultate ales este extrem de echilibrat. Vorbind strict din punct de vedere al componentei single player, va pot spune ca misiunile sunt atat de grele pe cat va alegeti voi sa fie si va recomand nivelul de dificultate "Normal", deoarece va ofera un challenge relativ ok si puteti incerca sa completati si fiecare achievement (80% din ele se pot completa pe acest nivel) ceea ce schimba misiunile la 180 de grade, asa ca va da un plus la actiune si adrenalina. Componenta multiplayer a jocului este la acelasi nivel ridicat cu care Blizzard ne-au obisnuit (abia astept WCS pentru Legacy of the Void) iar meciurile jucate aici ne vor oferi sute de ore de placere amestecata cu nervi si frustrari, insa totul este recompensat atunci cand pe ecranul de final apare "You Won". Noutatile din joc pentru multiplayer sunt cele doua unitati noi pentru fiecare rasa in parte: Adept si Disruptor pentru Protoss, Lurker si Ravager pentru Zerg, iar pentru Terran avem Liberator si Cyclone. Nu am sa va vorbesc despre ele fiindca va las pe voi sa le descoperiti insa despre ce vreau sa va vorbesc este noul mod "Archon" unde doi jucatori sunt pusi sa controleze aceeasi baza si aceleasi unitati. Ei bine fratilor Starcraftisti am jucat acest mod de joc atat de mult cu un prieten incat am ajuns sa ne injuram unul pe celalat in toate felurile posibile :)) insa va pot spune ca distractia este maxima si atata timp cat dupa meciuri beti o bere, totul este in regula. Also.. mereu mi-am dorit sa vad cum ar juca Flash si Jaedong in aceeasi echipa, ei bine acum am vazut cum joaca cei doi in aceeasi baza!!.
Am stat sa ma gandesc la un singur lucru de care sa fiu dezamagit si a durat destul de mult pana sa gasesc. SUNETUL este la acelasi nivel epic.. chiar mega epic in care Blizzard ne-a obisnuit, insa are o mica parte negativa si recunosc ca este pentru prima data cand patesc asta intr-un joc de la ei. Cu toate ca este genial sunt anumite momente si melodii care aduc prea mult cu alt OST din World of Warcraft, ceea ce nu mi se pare tocmai ok din partea lor, fiindca mereu s-au intrecut din acest punct de vedere. Nu as vrea sa intelegeti ca este o problema foarte mare, probabil pentru cei care nu au jucat World of Warcraft nici macar nu este ceva sesizabil, insa mie mi s-a parut ca se putea face mai bine.
Ca o nota finala, nu imi ramane decat sa fiu fericit ca am apucat sa traiesc clipele Starcraft 1 cu toate momentele lui de glorie si frumusete apoi sa ajung dupa atata timp sa vad povestea dusa la capat intr-un mare fel in Starcraft 2. Va scriu plin de emotie aceste randuri si sunt putin trist ca nu pot sa expun si senitemente in cuvinte, insa cei care au jucat ca si mine prima iteratie a acestei capodopere sunt convins ca se vor simti la fel ca mine, iar cei mai micuti.. va rog eu, nu incepeti sa jucati Starcraft 2 fara sa terminati macar odata campaniile din Starcraft 1 si Brood War.
Cu parere de rau si bucurie inchei acest review care sper sa ajunga la sufletele voastre asa cum jocul acesta a ajung in sufletul meu si va spun doar atat:
"Hell, I'ts about Time... For Aiur"
"En Taro Tassadar, En Taro Adun, En Taro Zeratul"
Note:
Story - 10 +++++
Grafica - 10
Gameplay - 10 ++
Sunet - 9
Nota Finala - 9.75
Nota Personala - INFINIT!!
Reply With Quote