Din experienta mea, in primele luni sau chiar primul an depinde mai mult de mama copilului decat de copil. Copilul vrea numai in patut, in carucior, in brate...se joaca, bea apa, mananca...depinde mai mult de cat de bine rezista sotia, daca face des crize ca s-a saturat sa stea numai ea cu copilul, ea toata ziua sta numai cu el si tu cand vii acasa te pui sa te joci...la mine e intelegatoare, ma sustine cand vine vorba de cumparat jocuri, dar nu tot timpul cand vine vorba de jucat cand suntem doar noi doi cu copilul. Pe undeva o inteleg, e obositor sa stai toata ziua cu copilul (mai ales daca prinzi cum a fost la noi primele luni iarna/frig si nu poti iesi din casa), si cred ca uneori abia asteapta sa ajung acasa sa ma ocup eu de el.

Eu mi-am gasit portitele pt jucat asa: in timp ce primeste piticul de mancare (aici e cu noroc, fiindca in general ii distrage atentia miscarea/zgomotul si nu mananca, asa ca am indicatii sa stau in liniste sa manance copilul...ma pun intr-un colt pe jos cu Switchul sau 3DS-ul si e rezolvata treaba); pe autobuz/transport in comun cand e cazul; pe WC (nu radeti, seriously...) si cand ramanem doar eu cu piticul si reusesc sa-l adorm. In rest, la lucru in pauze cand apuc.
Oricum, am redus mult jucatul...odata de cand m-am casatorit, si apoi din nou de cand s-a nascut piticotul. Colectionatul a ramas cam la fel (a avut si el de suferit din cauza reducerii bugetului, dar eu oricum nu cheltuiam foarte mult si banii aia se mai gasesc ici-colo)