Ia fiti atenti ce declaratie a facut ieri ministrul finantelor Vladescu in parlament :

O declaraţie a ministrului finanţelor din Rom�niei ce va face cu siguranţă istorie! Este vorba despre o referire la “şase luni de minciună”, recunoaştere care, făcută �n plenul parlamentului, are menirea să toarne gaz pe focul crizei social-politice din Rom�nia.

“Am fi putut să minţim �ncă şase luni, să vedem ce se �nt�mplă, să spunem că Europa merge bine, că Rom�nia merge bine”, a spus, ieri, �n Palatul Parlamentului, ministrul finanţelor, Sebastian Vlădescu. Reacţiile care au urmnat au fost pe măsura acestei “declaraţii-şoc”.
Sursa:Ziarul ring - Vladescu: ?Am fi putut minti inca sase luni??

Deci baiatul asta recunoaste senin ca pana acum au mintit ca niste ordinari si ca de fapt stiau de mult ce se va intampla dar nu au zis nimic si au mintit ca sa poata castiga alegerile Basescu si PDL-ul. Este dementiala tara asta si cand am spus ca din punct de vedere logic, nu ar trebui sa existe nu m-am inselat. Cat delirium tremens in tara asta pur dementa. Am in fata un articol scris de Florin Negrutiu, care spune cum nu se poate mai bine, reflectand la cum reactioneaza romanul si sindicatele la tot ce li se intampla acum:

R�sul lui Băsescu: 5 milioane de rom�ni nu pot greşi

Dl. Traian Băsescu trebuie să se fi distrat bine văz�nd cum s-a f�s�it marele protest sindical din Rom�nia. Trebuie să fi r�s zgomotos urmărindu-i pe bieţii reporteri de televiziune, precipitaţi şi febrili, căznindu-se să-i găsească pe bugetari, de la profesori la
şoferi, să-i scoată la grevă. Ce satisfacţie mai mare dec�t să-i vezi pe cei doi revoluţionari �n pantaloni scurţi, Victor Ponta şi Crin Antonescu, strig�ndu-şi neputinţa chiar la televiziunea care te �njură mai abitir?!

publicitate "Domne', dacă majoritatea rom�nilor sunt mulţumiţi aşa, să ştiţi că eu nu-mi mai rup hainele de pe mine să-i conving de ce o să le fie mai bine cu mine", s-a revoltat, luni seara, dl. Antonescu, exprim�nd, de fapt, o frustrare mult mai generală. Toţi cei care �l urăsc din rărunchi pe Traian Băsescu au sperat că, gata, s-a terminat, acum e sf�rşitul. Că poporul, atacat direct la buzunar, se va răscula şi va face revoluţie. Mulţi visau �n intimitate, stimulaţi de imaginile din Grecia, la sticle incendiare, care să-l afume pe "Dictator" �n b�rlogul său de la Cotroceni.

Iluziile prevestitorilor apocalipsei sociale s-au spulberat �nsă rapid, odată cu primele acorduri ale şuşei organizate, �n urmă cu două săptăm�ni, �n faţa Guvernului. Chipul suferinţei reale a oamenilor aduşi la limita sărăciei a pălit �n faţa imaginii de petrecere c�mpenească, �ncinse pe ritmurile unei melodii inepte, care - vedeam ieri la TV - are o capacitate de seducţie uriaşă. Nişte tute dans�nd Pinguinul, ca la nuntă, un c�ntăreţ care, prinz�nd puhoi de lume, s-a g�ndit să-şi turneze un videoclip pe bani puţini, butaforia sinistră a unor sindicalişti haioşi - ce au toate astea cu suferinţa?! Oamenii s-au r�s - singurul lucru pe care au reuşit să-l revoluţioneze a fost gramatica, ne�nţeleg�nd că, de fapt, asta fac, se r�d pe ei.

R�sul lor s-a contopit cu marele hohot de la Cotroceni, făc�nd ridicolă orice revoltă serioasă. De fapt, dincolo de umilinţele concrete ale acestei perioade, c�nd suntem condamnaţi la solidaritate forţată, dincolo de faptul că fiecare dintre noi pierde bani, indiferent că lucrează la stat sau la privat, cred că există un motiv mult mai grav de �ngrijorare: Am uitat să fim serioşi. �n bucurie şi, cu at�t mai mult, �n suferinţă ar trebui să există un grăunte de decenţă, altfel faci impresie de nuntă sau �nmorm�ntare de mahala, cu strigături.

Ştiu că aşa suntem noi, facem haz de necaz, ştiu că bucuroşi le ducem toate, ştiu că la rom�ni r�sul e frate cu pl�nsul - ca să citez din paremiologia naţională -, dar parcă �n urmă cu 15-20 de ani mai puteai să faci un marş al tăcerii sau să scoţi �n stradă revoltaţi sinceri. Ceva s-a pierdut. Generaţia revoltaţilor de profesie, a Pieţei Universităţii şi apoi a grevelor sindicale sau studenţeşti, a fost �nlocuită de o generaţie trezită, dar rece, care nu mai crede �n nimic altceva dec�t �n distracţie. Oamenii vor să fie distraţi cu orice preţ, chiar dacă puţini conştientizează că, �n realitate, preţul �l plătesc chiar ei.

Dincolo de această explicaţie "mare", există şi cinci milioane de explicaţii "mici" ale lipsei de reacţie civică la tăierile anunţate de dl. Băsescu. Puţini sunt cei care pot admite că �n urmă cu şase luni au greşit. Niciodată jumătatea de Rom�nie anti nu va putea să convingă jumătatea de Rom�nie pro să iasă �n stradă şi să strige "Jos Băsescu", chiar dacă toţi suferă la fel. Dl. Băsescu poate să r�dă liniştit: cinci milioane de rom�ni nu pot greşi. Sau, mai precis spus, ştie că cinci milioane de rom�ni nu pot admite că au greşit. Mulţi dintre aceştia, dec�t să le dea satisfacţie colegilor de birou, care �n fiecare dimineaţă le reproşează că s-au �nşelat, mai bine le sparg greva.

Se vor găsi, de aceea, destui care nu numai că vor trece cu vederea, dar vor găsi şi circumstanţe atenuante "minciunii prin omisiune" de care vorbeşte acum dl. Radu Berceanu: "Au minţit, dar nu mint toţi la fel?! Măcar ăştia sunt sinceri."

Sursa:http://www.gandul.info/puterea-gandu...-gresi-6240371