24 Ianuarie, zi de sărbătoare a rom�nilor

�n 2009, cu prilejul celei de-a 150-a aniversări a Unirii Principatelor Ro*m�ne, Jurnalul Naţional a dat pu*bli*cităţii un set de propuneri printre care figura şi inserarea oficială �n ca*lendar a zilei de 24 Ianuarie, ca zi de săr*bătoare a rom�nilor. Au promis tot sprijinul membri ai Guvernului de atunci (precum fostul ministru de Ex*terne Cristian Diaconescu), iar pre*şedintele Senatului, Mircea Geoa*nă, a declarat cu ocazia festivi*tă*ţilor din 24 Ianuarie 2009 la Iaşi că "se va bate" pentru legiferarea lui 24 Ianuarie ca zi de sărbătoare oficială a rom�nilor – fără ca prin aceasta să se umbrească �n vreun chip săr*bă*to*rirea cu fast la 1 Decembrie a Zi*lei Naţionale a Rom�niei.

La 19 ia*nuarie 2010, Gheorghe Nechita, primarul municipiului Iaşi declara că a discutat cu rectorii Univer*si*tăţilor din Iaşi şi cu preşedintele Aca*demiei Ro*m�*ne, filiala Iaşi, Vio*rel Barbu, dar şi cu profesorul de istorie Cătălin Turliuc, pentru ca �mpreună să iniţieze o acţiune de str�ngere de semnături, pe care să le predea parlamentarilor ieşeni, pentru ca ziua de 24 Ianuarie să devină sărbătoare a rom�nilor.

Din nefericire, la trei ani după aceste propuneri şi la 152 de ani de la Unirea Principatelor Rom�ne pro*mi*siunile nu au fost �ncă onorate. Două proiecte de legislative privind sta*bilirea zilei de 24 Ianuarie ca zi de sărbătoare oficială au fost adoptate anul trecut de Senatul Rom�niei, dar �n prezent ambele se află �n dezba*te*rea Camerei Deputaţilor, care este ca*meră decizională.

Lucrurile trenea*ză nejustificat la Camera Deputaţilor, aşa cum se �nt�mplă şi la Primăria Ca*pitalei cu o altă propunere a Jurna*lului Naţional: acordarea numelui Ma*relui Domnitor al Unirii, Cuza Vo*dă, unei artere principale (Bule*var*dul Libertăţii) din Bucureştiul pe care Prinţul Unirii �nsuşi şi l-a ales drept Capitală la 1859. Rugăm consi*lie*rii generali şi directorii din Primăria Ca*pitalei să lase explicaţiile şi mo*ti*ve*le puerile că nu se poate şi să re*zol*ve doleanţele bucureştenilor care prin mesajele lor au susţinut şi susţin ini*ţiativa. Alexandru Ioan Cuza nu se g�n**dea c�nd a făcut Unirea că o să se gă**sească unii care nu sunt �n stare să-i dea numele unui bulevard sau unei piaţete!

Aşadar, ca un recurs pentru Ro*m�nia, pentru promovarea acestor idei naţionale extrem de importante, Jurnalul Naţional reia argumentele is*torice prezentate de istoricul Ste*lian Neagoe – �nt�iul ini*ţia*tor avenit, entuziast şi consecvent al proiectului.

O zi pentru eternitatea ro*m*�*ni*lor. 24 Ianuarie 1859. Moment istoric de*cisiv pe drumurile de jertfe şi glorii al luptei pentru desăv�rşirea uni*tăţii noastre naţionale statale. Atunci, Moldova şi Muntenia s-au unit sub sceptrul alesului poporului – Dom**nitorul Alexandru Ioan Cuza, mar*c�nd �nceputul procesului vital de refacere a vechii Dacorom�nii (at�t de �ncercată de vicisitudinile vre*milor).

Primul an al Unirii Principatelor Rom�ne a fost sărbătorit deopotrivă �n Moldova, la 5 ianuarie 1860 (ziua urcării Principelui Unirii pe Tronul voievodal al lui Stefan cel Mare) şi �n Muntenia, la 24 ianuarie (ziua c�nd alesul Moldovei a fost chemat şi pe Tronul de peste Milcov al Viteazului �nfăptuitor pentru o clipă al Unirii de la 1600). Era un timp c�nd Domnitorul Alexandru Ioan I, pendul�nd anevoie �ntre cele două Guverne de la Iaşi şi Bucureşti, lupta din răsputeri să obţină recunoaşterea faptului �mplinit de mai-marii zilei: Puterile Garante şi Suzerană.

�n Moldova, după c�teva Cabinete ministeriale efemere, a preluat fr�nele guvernării Mihail Ko*găl*ni*cea*nu – ilustru bărbat de Stat care avea să iniţieze remarcabile reforme pentru consolidarea noii ordini publi*ce. �ntre măsurile preconizate de premierul Kogălniceanu s-a numărat şi propunerea �naintată Domnitorului Cuza, referitoare la sărbătorirea zilei-simbol a Unirii Principatelor Ro*m�*ne. Cităm din Raportul lui Kogăl*ni*cea*nu, adresat lui Cuza Vodă, �n de*cem*brie 1860: "...Subsemnatul are dar onoarea a propune �nălţimii Voas*tre să binevoiţi a �ncuviinţa ca �n vii*tor numai 24 Ianuarie să se serbe*ze �n Principatele Unite, ca Săr*bă*toa*re Naţională, ca ziua care fă*c�n*du-vă Domnitorul Rom�niei, v-au �ncredintat prin �nsuşi această nobilă misie de a realiza marea dorinţă şi trebuinţă a Naţiunii Noastre".

---------- Post added 24-01-2011 at 11:25 AM ----------

Băsescu, huiduit la Iaşi si Focsani de mii de oameni de ziua Unirii
Sosirea preşedintelui Traian Băsescu la festivităţile de la Iaşi si Focsani, a fost primită cu huiduierli.

Mii de oameni adunaţi �n Piaţa Uniri au �ncepute să strige cu toţii "Mincinosule" şi "Hoţule" atunci c�nd l-au zărit pe şeful statului cobor�nd din maşină.
P�nă şi intonarea imnului a fost acoperită de vocea mulţimii, care scanda "Demisia". S-a trecut foarte repede la slujba religioasă, dar nici măcar preoţii care oficiat Te Deum-ul nu au reuşit să calmeze populaţia, care a continuat să huiduie.
Mai mult, preşedintele a mers către zona unde se află membri ai Sindicatului pensionarilor militari şi �n rezervă şi a �ncercat să discute cu aceştia, �nsă oamenii nu s-au sinchisit şi au continuat să-l huiduie şi să-i ceară demisia.

Ieşenii, triaţi �n funcţie de simpatiile politice

Măsurile de securitate luate la Iaşi �n vederea festivităţilor ce marchează data de 24 ianuarie au fost mult mai severe dec�t �n alţi ani. Disconfortul creat celor care locuiesc sau trec prin zonă a fost mare: telefoanele au fost bruiate �ncă de dimineaţă, astfel �nc�t dacă �ncercai să suni ţi se spunea că eşti �n afara ariei de acoperire, iar toţi trecătorii erau urmăriţi din priviri de oameni de ordine �mbrăcaţi �n uniforme sau �n haine civile. Mai mult, cei care �ncercau să intre �n Piaţa Unirii erau luaţi la �ntrebări, pentru că, de această dată, toată zona a fost �mpărţită �n sectoare, �n care au fost aşezaţi, separat, simpatizanţii declaraţi ai partidelor. P�nă aici, măsurile au fost oarecum de �nţeles, pentru că au fost luate ca nu cumva să apară dispute �ntre cei cu apetenţă pentru o formaţiune sau alta. Mai grav a fost, �nsă, faptul că, pentru a putea asistea la festivităţi, orice persoană trebuia să anunţe cu ce partid simpatizează, astfel �nc�t să ajungă �ntr-un anumit loc. O astfel de �mpărţire a ieşenilor nu a mai existat niciodată, la fel cum fără precedent a fost şi faptul că, pentru a asista la festivităţi, oricine trebuia să urmărească o cale străjuită pe margini de forţe de ordine. De altfel, fiecare sector a fost �mprejmuit de jandarmi, poliţişti, ba chiar şi militari, mulţi fiind, �nsă, �n civil. �n plus, pasajul aflat l�ngă Piaţa Unirii, o altă cale de acces către aceasta, era plin de oameni de ordine, care, după ora 9.30, nu au mai permis trecătorilor să meargă pe acolo.

B?sescu, huiduit la Ia?i de mii de oameni | Jurnalul National