7 Attachment(s)
User Review: Hand of Fate - Xbox One
Daca m-ar pune cineva sa caracterizez Hand of Fate in cateva cuvinte i-as spune ca este un joc rogue like transpus intr-un labirint din carti de joc. Hand of Fate este un action RPG creat si publicat de catre Defiant Development pentru Linux, Windows, OS X, PlayStation 4 si Xbox One. Din ce citisem se anuntase si o versiune pentru PlayStation Vita, dar aceasta din urma a fost anulata. Jocul a fost lansat in urma cu un an, pe data de 17 februarie 2015.
Poveste
Tu esti un aventurier si dupa ce treci niste probe, despre care doar ni se povestete, te trezesti fata in fata cu ditamai maestru al labirintului, numit DEALER. La inceput te ia usurel, vreo 2/3 din stagii le-am trecut din prima incercare, apoi brusc jocul devine tot mai greu, cartile tot mai nasoale si incep injuraturile. Si ca veni vorba de injuraturi, incep review-ul cu partea urata a jocului, progresul mi s-a resetat de 2 ori, de DOUA ORI, am jucat 16 ore „degeaba”. Prima data eram la penultimul stagiu, apoi la antepenultimul, dar pentru ca-s un masochist veritabil (cum ar zice colegul djleo) am reusit a treia oara sa termin jocul... IEEEI, achievement unlocked...
Hand of Fate ofera doua moduri de joc, povestea standard si un mod „endless”, deasemenea ne ofera 3 nivele de dificultate (plus alte variante de joc, dar trebuie cumparat dlc-ul). Modul endless este exact asa cum suna, treci de la un nivel la altul si la fiecare nivel nou se mai face cadou un blestem. Modul standard ne duce prin 13 stagii, fiecare cu alt boss final. De fiecare data cand inaintam in poveste se imbunatateau cartile, dar si dealerul isi upgradeaza deck-ul, deasemena fiecare stagiu are o „surpriza”, sunt stagii in care personajul se misca mai repede, sau se mareste damage-ul facut si primit, este un stagiu in care de fiecare data cand baram o lovitura ne scade cate o unitate din mancare. Si exemplele ar putea continua, dar prefer sa va las sa le descoperiti singuri.
Povestea in general nu pot spune ca e foarte captivanta. Dealerul face pe durul la inceput si ne zice cat de tare e el si ca el a inventat jocul, pe parcurs i se mai inmoaie duritatea si ne dezvaluie ca fost si el un aventurier (until he took an arrow to the knee) si ca jocul nu a fost inventat de el, ci doar perfectionat, deasemenea toate cartile au cate-o descriere, destul de reusita.
Gameplay
In teorie jocul e simplist, ai un pion cu care te muti prin labirint de la o carte la alta pana gasesti iesirea catre nivelul urmator, sau pana ajungi la Bossu al’ Mare. La inceput, cand ajungi intr-o zona noua, toata cartile sunt cu fata in jos si te poti deplasa prin labirint cu pionul in 4 directii: sus, jos, stanga, dreapta. Pionul este avatarul tau in joc si-l poti echipa cu diferite arme (sabii, topoare, cioane, scuturi), armuri, inele si alte consumabile. Acest personaj are un anumit numar de hp si la fiecare mutare consuma o unitate de hrana, daca ramai fara mancare fiecare mutare te costa hp, pe langa viata si mancare mai ai si bani pe care-i aduni din diferite comori sau vanzand obiectele gasite (da, sunt si diferiti negustori). Prin labirint ai parte de tot felul de intalniri interesante, cu persoanje care au povesti proprii si in functie de optiunea de dialog aleasa ai parte de diferite beneficii, sau din contra poti sa pierzi cate ceva (viata, mancare, iteme, etc). Aceste intalniri aduc savoare jocului prin rezultatul lor aleatoriu, daca de multe ori intuim (sau pur si simplu memoram) optiunea favorabila, de cele mai multe ori finalul tine de norocul fiecaruia. De exemplu de fiecare data cand descopeream cartea cu 2 indragostiti imi ofeream ajutorul si astfel primeam o „binecuvantare” (Trai-ti-ar familia ta sa-ti traiasca), dar cand ma intalneam cu goblinul Mr. Lionel, tot timpul il intrebam ce vrea, el zicea ca „vrea sa ma ajute” si primeam un scut, cel putin primele doua dati s-a intamplat asta... apoi cand aveam o frumusete de sabie cu „life steal” a decis ca in loc sa ma ajute are nevoie de sabia mea, mi-o ia si pleca, eu ramand fara ditamai palosul si ma pune sa trag o carte cu alta arma.
Pe langa partea aceasta de poveste „text based” vreo 49% din joc se desfasoara in lupte in timp real, in functie de ce carti intalnim prin labirint jocul ne traspune in pielea pionului, care devine luptator customizat in functie de itemele alese. Campurile de lupta sunt destul de variate: de la pivnite, la catacombe, la arene de gladiatori si punti de corabii. Unele stagii sunt pline de capcane si mi-a placut enorm sa atrag monstrii in capcanele astea. Partea efectiva de combat e un fel de Batman Arkham dar mult simplificat, cu cat combo-ul e mai mare, creste si damage-ul, iar unele abilitati ale armelor se activeaza dupa cateva combo-uri, deasemena mai avem countere, evasion moves si diferite lovituri cu scutul care pot imobiliza monstrii. Din pacate lipseste o bara de HP la inamici si chiar daca la mobii simplii nu e mare problema, aceasta bara ar fi binevenita la bosii finali.
Pachetetle de carti se pot customiza, in functie de stagiu trebuie sa avem un anumit numar de carti. Jocul ofera o updatare automata a pachetului si e destul de buna, pana la ultimii doi bossi am folosit doar acest auto-update si am fost multumit de rezultat
Grafica si Sunet
Nu pot spune ca jocul exceleaza la capitolul grafica, cred ca putea sa apara si pe old gen fara nicio problema, dar il scoate in evidenta prezentarea si stilul aparte al cartilor, aveam impresia ca-s intr-un film vechi si un „mistic” imi citeste viitorul in carti de tarot. Sunetul e ok, singura voce din joc e cea a Dealerului, probabil mi-ar fi placut sa fie si optiunile de text dublate de voce, poate in Hand of Fate 2.
Un fel del TL;DR
In concluzie Hand of Fate mi-a placut foarte mult, chiar daca progresul mi-a fost sters de 2 ori, fiecare stagiu a fost unic in felul lui, atat prin armele pe care le poti castiga sau cumpara, cat si prin blestemele sau binecuvantarile pe care le aduni. Nu este un joc perfect, cand ecranul mi s-a umplut de monstrii a inceput sa sughite frame rate-ul, dar tot a fost jucabil. Comentariile dealerului sunt amuzante si tot timpul binevenite reusind sa nu ma plictiseasca nici dupa 40 de ore. E un joc simpatic pe care-l recomand sa-l jucati, il gasiti cam peste tot, a fost oferit gratuit pe XboxOne, dar este prezent si pe PS4, Windows, Mac, OS X, PS4. Spor la descoperit cat mai mutle carti.[/LEFT]
Story: 7
Gameplay: 8.5
Grafica si Sunet: 7.5
Nota Finala: 7,66
Nota personala: 9
