Da, solutia e undeva la mijloc. Din pacate, exista multe cafenele unde daca mergi, se simte ca nu e un local ingrijit - miroase a fum imbacsit (dovada unei aerisiri proaste sau inexistente), peretii prind incet-incet culoarea neagra, mesele sunt doar sterse (nu curatate), praf peste tot, iar daca ai noroc sa iti iei o Lavazza, pe ceasca o sa vezi si urmele de la rujul de buze al domnisoarei care a baut cafea inaintea ta. Ei bine, cu ajutorul unor factori de genu' asta, e foarte usor sa iti dai seama ce fel de oameni conduc localurile alea. Astia sunt cei care nu o sa traga in viata lor un perete de sticla, dupa cum spui si tu, ca sa delimiteze nefumatorii de fumatori. La dracu', cum sa faca un demers atat de dificil (/s) cand ei nu pot crea o aerisire corespunzatoare? Din motivele astea, lucrurile sunt putin mai complicate.

Stiu ca in apropierea liceului meu, era o cafenea pe care o frecventam. Pana in ziua de azi nu stiu cine se ocupa de locul ala, dar odata la 6 luni era inchis pentru cateva zile pentru zugravire, redecorare, aducerea de mobilier nou etc. Si-a schimbat si numele de vreo patru ori, dar acolo pana si modul in care mirosea fumul de tigara era placut. Hainele iti miroseau mult mai slab a fum. Conditiile astea serioase de intretinere lipsesc cu desavarsire in foarte multe locuri. Sunt niste medii toxice, in cea mai mare parte a lor, iar asta se simte de la damful din incapere pana la mucegaiul de pe pereti.

Masuri trebuie luate, asta e clar, dar intr-o asa maniera incat fumatorii si nefumatorii sa poata coexista intr-un loc fara a interactiona unii cu ceilalti (sau cu obiceiurile celorlalti)- spatii pentru ambele categorii, bine delimitate, ca sa fie toata lumea multumita.