Problema ta e ca ai luat jocul . Serios, mai in gluma, mai in serios, inca de la achizitie, ai numit personajele principale membri Backstreet Boys. Deci ai intrat deja in FFXV cu ideea ca e un joc prost, sau la misto. Si daca iti faci deja o parere proasta despre un joc de la inceput, e greu ca acesta sa ti-o schimbe, mai ales in primele 2-3 ore, cand el are 80 de ore, pe putin. Este aceeasi problema pe care o vedeam pe forumuri in legatura cu Twilight Princess. Foarte multe persoane se plangeau ca inceputul jocului e atat de incet si prin urmare, prost. Inceput care dura 2-3 ore, din 60 si ceva de ore, cat avea Twilight Princess. Sunt unele jocuri care pur si simplu cer o atentie indelungata. Acum depinde de fiecare, daca decide sa-si bage picioarele pentru ca nu i s-a prezentat jumatate de poveste in primele 5 ore, sau decide sa intre in lumea respectiva si sa se bucure de ce ii ofera, oricat de incet s-ar inampla acest lucru.
Si Final Fantasy XV ofera atat de multe lucruri, cel mai important fiind sentimentul de aventura cu inca trei prieteni. "I'm so hungry I could eat a horse!" poate sa para o replica tampita, dar contextul este foarte potrivit. Pentru ca este spusa dupa ce ai plecat dimineata impreuna cu prietenii tai sa vanati un monstru, v-ati petrecut toata ziua cautand monstrul respectiv printr-un desert, omorandu-l si apoi fiind nevoiti sa faceti tot drumul inapoi spre primul diner pe care il gasiti. Dupa o astfel de zi, cred si eu ca personajelor respective le e foarte foame. Eu unul ador realismul oferit de personaje, prin replicile lor. Stau o noapte intreaga, alergand prin ploaie prin padure, chinuindu-ma 7-8 ore in-game sa omor 3 Necromancers care pot sa imi dea instakill... dimineata, cand Gladio imi spune cat de obosit e dupa noaptea pe care am avut-o, chiar il cred, pentru ca a fost o noapte f*cked up! Asa ca mergem la un loc pentru camping, vedem un lac in apropiere si pescuiesc 2-3 pesti pe care apoi ii gatim si ii mancam, inainte de a ne culca la 10 dimineata, pentru ca suntem morti de oboseala. Sunt astfel de momente absolut magice pe care Final Fantasy le ofera.
Dar, repet, trebuie sa vrei sa intri in lumea respectiva. O lume care poate parea goala, dar uneori ascunde lucruri extraordinare.
Si acum ma gandesc cu drag la cat de mult l-am injurat pe editorul gras din Lestallum, cand m-a trimis sa fotografiez intrarea intr-o pestera din Rock of Ravatogh, un extraordinar munte vulcanic si... atat. Pentru ca nu poti sa intri in pestera aceea. "Wtf, Vyv?! M-am chinuit sa urc pana aici doar pentru o poza?! F*ck this, I'm going home." Doar ca la intoarcere, am vazut ca eu venisem pe o carare din stanga, dar mai era o carare, in dreapta. "Ok, poate asta e scurtatura spre iesire." Cad intr-o groapa imensa, cu cateva oua. "Wtf, atata spatiu gol. Get it right, game designers!" NOPE, pentru ca acolo e cuibul lui Zu, o pasera gigant pe care trebuie sa o vanezi. Iesi din groapa respectiva, gasesti o carare foarte stramta, care coboara, spre iesirea din munte, dar si urca. "Huh?" BOOM! Tomb of the Fierce, cu o arma legendara. Si totul de la o poza amarata.
In ceea ce priveste grafica si muzica, aici gresesti. Stiu ca e parerea ta, dar e o parere gresita. Istoric, indiferent de cum a fost gameplay-ul, jocurile Final Fantasy au aratat superb si au avut muzica extraordinara. Final Fantasy XV este un joc frumos. Ador modul in care soselele stralucesc atunci cand ploua si stropii adunati pe masina. Prima data cand a plouat in Duscae, am crezut ca e glitch. Pentru ca, datorita norilor si lipsei soarelui, culoarea masinii se schimbase atat de mult, incat skin-ul Leviathan parea cu totul altfel. A fost grozav! Si muzica... un lucru care ma enerva constant erau soldatii Magiteck. Eu aveam treaba sa caut broaste si ei voiam sa ne certam mereu. Roboti plictisiti. Si totusi ma luptam mereu cu ei, doar ca sa aud Veiled in Black. What Lies Within ma facea sa ma tem pentru fiecare pas facut intr-o pestera, iar Apocalypsis Noctis facea din luptele pe care le aveam experiente cu adevarat legendare.
Unul din cele mai frumoase momente pe care le-am trait intr-un joc a fost cand a trebuit sa ma furisez pe langa o pasare uriasa, ca sa iau niste pietre pentru Dino (cred). Incet, m-am dus, am luat pietrele si am dat sa ma intorc. Deodata, pasarea s-a trezit, si-a intins aripile, acoperind, efectiv, soarele si Omnis Lacrima a confirmat ca situatia in care ma aflam era, intr-adevar, epica.
Originally Posted by tudyniuz
. Serios, mai in gluma, mai in serios, inca de la achizitie, ai numit personajele principale membri Backstreet Boys. Deci ai intrat deja in FFXV cu ideea ca e un joc prost, sau la misto. Si daca iti faci deja o parere proasta despre un joc de la inceput, e greu ca acesta sa ti-o schimbe, mai ales in primele 2-3 ore, cand el are 80 de ore, pe putin. Este aceeasi problema pe care o vedeam pe forumuri in legatura cu Twilight Princess. Foarte multe persoane se plangeau ca inceputul jocului e atat de incet si prin urmare, prost. Inceput care dura 2-3 ore, din 60 si ceva de ore, cat avea Twilight Princess. Sunt unele jocuri care pur si simplu cer o atentie indelungata. Acum depinde de fiecare, daca decide sa-si bage picioarele pentru ca nu i s-a prezentat jumatate de poveste in primele 5 ore, sau decide sa intre in lumea respectiva si sa se bucure de ce ii ofera, oricat de incet s-ar inampla acest lucru.
Reply With Quote