Cuv�ntul
svastica �şi are originea �n
sanscrită suastika, �nsemn�nd orice obiect benefic sau aducător de nororc şi �n particular un semn făcut pe obiecte şi persoane pentru a indica norocul. Este format din
su- (�nrudit cu
ευ- din greacă), care �nseamnă "bine, bun" şi
asti un rezumat verbal a rădăcinii
ca "a fi"; astfel
suasti �nseamnă "a fi bine, stare bună". Sufixul
-ka formează un diminutiv, şi
svastika put�nd fi tradus efectiv prin "obiect mic asociat cu a fi bine", �n mare "portbonheur" sau "obiect aducător de noroc"
[2]. Sufixul
-tika �nseamnă şi
semn; de aceea, �n India se mai foloseşte pentru svastică numele alternativ
shubhtika (
semn bun). Cuv�ntul apare pentru prima dată �n sanscrita veche (�n epopeele
Ramayana şi
Mahabharata).