SCUFIŢA ROŞIE

Analiză şi Critică literară :
De ce Scufiţa Roşie ?

Din start, ne dăm seama că este vorba despre o minoră de care copiii, �n răutatea lor, şi-au bătut joc cu această poreclă, probabil din cauza unei căciuliţe roşii croşetate de mămica ei, pe care fetiţa o poartă des din cauza unei sensibilităţi fizice la frig �n regiunea craniului.
Aşadar avem de-a face cu o bolnavă marginalizată şi descurajată de societatea din jurul ei.
Scufiţa merge zi de zi cu coşuleţul cu m�ncare la bunicuţa care locuieşte �n pădure. Nicio bunică normală nu locuieşte �n pădure. Singura explicaţie este că această bunică a primit �n urma retrocedărilor c�teva hectare de teren �mpădurit. Este ştiut că ţăranii nu se g�ndesc mult p�nă să taie pădurea, mai ales �nainte de venirea iernii.
Aşadar, această bunică este o scorpie zg�rcită care şi-a făcut casa �n pădure (oare nu tot din lemn tăiat fără aprobare de la Ocolul Silvic?) şi stă acolo ca să-şi păzească avutul.
Teoria că este vorba de o babă ticaloasă se verifică prin faptul că �n loc să plătească un serviciu de livrare la domiciliu a hranei, a silit-o pe nepoata ei (o fiinţă neajutorată şi bolnavă) să facă zilnic naveta din oraş �n pădure, fără să-i pese de pericolele la care o expune pe biata fată.
Scufiţa Roşie se �nt�lneşte cu lupul care o descoase �n privinţa drumului ei. Deja intrăm �ntr-o zonă a fanteziei bolnave. Unu la m�nă că �n Rom�nia lupi nu prea mai sunt, doi la m�nă că se feresc de om ca de dracu, iar trei la m�nă, nu vorbesc şi chiar de ar face-o, ar intreba de cel mai apropiat braconier sau unde e cea mai apropiată st�nă.
Singura explicaţie este că Scufiţa Roşie s-a uitat at�t de mult la Animal Planet �nc�t cunoaşte obiceiurile lupilor şi le poate �nţelege scheunăturile.
Lupul o ia �naintea Scufiţei, care se opreşte la cules de flori, �şi preface vocea, intra la bunică şi o �nghite. Nu mai stăm să analizăm faptul că �n pădure nu prea sunt flori. Dar trebuie spus că e dăunator să �nveţi copiii că e corect ca atunci c�nd ai o treabă de făcut, să te opreşti la cules flori fără să ştii dacă nu-s cumva specii protejate şi �n consecinţă, pe cale de dispariţie.
Lupul �n schimb pare un personaj menit să fie bătaia de joc a creatorilor de basme. Lupul este un individ m�nat de dorinţa perpetuă de a năvăli �n casele oamenilor... Foloseşte toate tertipurile: imită voci şi dacă nu-i iese, vadit frustrat, face casa praf.
Concluzie: Lupul este comis-voiajorul actual.
Bunica muşcă momeala şi-i dă drumul... Iată cum este prezentată imaginea unei persoane �n v�rstă: o senilă care nu ştie să facă deosebirea �ntre un urlet de lup şi glasul propriei nepoate. Cu această imagine vor răm�ne copiii noştri.
Lupul se �mbracă cu hainele bunicii, se aşează �n pat unde �l găseşte Scufiţa Roşie. O ademeneşte prin vorbe şirete să se apropie şi o �nghite şi pe ea. Lupul fiind �mbrăcat �n hainele bunicii, induce �n mintea copilului sensul noţiunii de travestit, put�ndu-i afecta grav viitoarea orientare sexuală.
Ce fel de minte bolnavă poate spune la copii aşa porcării?
Iar dialogul, purtat cu Scufiţa, e plin de aluzii sexuale: toate la lup sunt mari, urechile, labele, dinţii şi mai ce?!...
Iar el răspunde invariabil cu minciuni menite să o aduca pe Scufiţa �n pat l�ngă el. De aici deducem: corupere de minori şi perversiuni sexuale!
Apare v�nătorul care �mpuşcă lupul şi le eliberează pe Scufiţa Roşie şi bunica. Ce caută v�nătorul �n casa bunicii? �nseamnă că nu e prima dată. Un v�nător t�năr şi o femeie bătr�nă, singuri �n mijlocul pădurii.... Şi ne mai mirăm că "Ştirile de la ora 5" abundă �n relatări despre violuri săv�rşite asupra unor bătr�ne?
Dintr-un studiu publicat de Ministerul de Interne aflam că toţi aceşti infractori au citit �n copilărie Scufiţa Roşie şi iată consecinţele: ani grei de puşcărie! Apoi ce căuta la v�nătoare de lupi pe proprietate privată?
Din două una: sau e un braconier nenorocit sau e un ştab mare de la Bucureşti care plăteşte sume imense doar pentru satisfacerea nevoilor sale
sadice. �n oricare dintre variante, ar trebui să fie �nfierat de creatorul basmului şi nicidecum glorificat pentru fapta sa.
Finalul poveştii este sinistru: lupul zbăt�ndu-se �n ghearele morţii "eliberează" cele două femei. Adică, avem oroarea să asistăm la apariţia a două făpturi parţial digerate care se pare că nu au murit, ci cu nonşalan�ă �şi reiau firul vieţii. Mai rău ca �n filmele horror! Şi ne mai �ntrebăm de ce există copii dereglaţi din toate punctele de vedere.
Asemenea �nchipuiri ale unei minţi bolnave se "servesc" copiilor
�ntre 2 şi 7 ani! Nici nu mai vorbesc despre marea oroare a literaturii mondiale: "Albă ca Zăpada" - auzi albă, imaculată şi ea trăieşte sub acelaşi acoperiş nu cu unul, ci cu 7 bărbaţi!
Ruşine! Ruşine! Ruşine!

IRIS GOGORICI
Psihoterapeut