Un articol halucinant despre un sat din Romania in anul 2010.

"Zeci de turişti rom�ni şi străini urcă �n fiecare an, pe o scară din lemn, la peste 1.000 de metri altitudine pentru a petrece c�teva zile �n satul Scărişoara din Munţii Cernei. O expediţie �n această localitate reprezintă o veritabilă incursiune �n Evul Mediu: fără curent electric sau alte utilităţi, condus doar de legile muntelui. Aventura are �nsă un preţ. Pe care-l plătesc cei 130 de localnici care trăiesc, zi de zi, lipsiţi de condiţiile de viaţă civilizate.

Cel mai rău e iarna. Satul pare atunci �ncremenit. Stratul de omăt depăşeşte un metru pe culmile munţilor, din c�te ni se povesteşte. Tocmai de-asta localnicii �şi fac provizii serioase pentru sezonul rece, c�nd bătr�nii, mai ales, nu ies din casă cu zilele. E ca şi cum oamenii ar intra la hibernare, ca urşii. Nu mai poţi să cobori nici pe scări, nici pe varianta ocolitoare, prin pădure. �S-ar putea face un drum de acces, să pornească de la kilometrul 25, pe şoseaua de la Herculane". �Ar străbate toate cătunele Scărişoarei". �Drumul ar avea 15 kilometri lungime", spun oamenii.

Dacă nu accepţi să trăieşti din troc, pleci �n lumea largă, aşa cum a făcut unul dintre fiii satului, Nicuşor. T�nărul din faţa noastră s-a născut la un hotar din istoria ţării, chiar pe 22 decembrie 1989. Ce-i drept, aici, la mare �nălţime, �n Scărişoara, nu s-a simţit nimic p�nă azi, nici măcar o pală de v�nt, ca un posibil efect al marilor schimbări petrecute cu peste 20 de ani �n urmă la Bucureşti. �Nu s-a schimbat nimic", e m�hnit t�nărul, care venise �n vizită la familia Cionca - bunicii lui. Nicuşor a �nvăţat doar �n primele patru clase la şcoala din sat, apoi a plecat la oraş. �Nu mă mai �ntorc, n-am din ce să trăiesc. Păcat că e at�t de frumos aici, dar nu poţi trăi doar privind peisajul!", conchide cu maturitate proaspătul absolvent de Bacalaureat.

Lumina putea să vină tocmai din Germania pentru satele cu opaiţ din Munţii Cernei, �ncă din 1996. A fost atunci un proiect al guvernului de la Berlin, dispus să plătească 70% din costul operaţiunii, �n timp ce statul ar fi trebuit să pună restul de bani. Numai că rom�nilor li s-a părut cam scumpă treaba asta cu scoaterea din beznă a cătunelor aruncate de soartă şi de istorie prin tot felul de coclauri, drept care au lăsat-o baltă. Dacă au văzut aşa, germanii şi-au luat şi ei �jucăriile" şi au plecat acasă, după cum spune Ion Lazea, primarul comunei Cornereva (de care aparţine Scărişoara)"

Cititi articolul intreg in link-ul de mai jos.

Sursa: 130 de suflete ag??ate de o scar? | Romania Libera