Experimentul CODEX ALIMENTARIUS a inceput cu Romania

[RACHyyy]

In Rom�nia nu toate produsele alimentare au �nscris pe etichet� continutul complet . Except�nd cazul �n care ai ferm� si culegi zarzavaturile din gr�din� sau tai puiul crescut �n propria ograd�, nu prea avem acces la o hran� de calitate, f�r� substante toxice.

Pentru c� suntem s�raci. Ne zg�rcim la fondurile care ar trebui alocate pentru dotarea laboratoarelor cu aparatur� performant� care s� detecteze toti aditivii periculosi.

Dar cheltuim din ce �n ce mai mult pentru tratamentul bolilor cauzate de produsele alimentare pline de E-uri cancerigene. Si de faptul c� rom�nii au putere de cump�rare mic� se profit� din plin. Multe produse alimentare de import �nc�rcate de E-uri ucigase, respinse la ele acas�, se comercializeaz� f�r� probleme pe piata noastr�. Pentru c� Rom�niei �i lipseste un cadru legislativ coerent care s� pun� cap�t transform�rii pietelor din tara noastr� �ntr-un debuseu pentru produc�torii str�ini. �n tara noastr�, regimul aditivilor alimentari e reglementat printr-un ordin al Ministerului S�n�t�tii si al Familiei. El cuprinde E-urile acceptate si cantit�tile admise. Si totusi galantarele sunt invadate de produse care ne bag� �n spital.

�n Rom�nia, E-urile cancerigene fac ravagii

Pentru c� nu avem aparatur� sensibil� pentru detectarea tuturor aditivilor Majoritatea produselor alimentare contin aditivi, �n special cei numiti emulgatori, cunoscuti �n mod curent sub denumirea de E-uri. Multe dintre aceste E-uri s-au dovedit a fi periculoase pentru om. Astfel, s-au �ntocmit liste pozitive si negative cu E-urile continute �n produsele alimentare. Se spune c� suntem ceea ce m�nc�m. E un adev�r dovedit de statistici. Aproximativ 70% dintre bolile rom�nilor sunt provocate de alimente si modul de hr�nire.

Alimentele ucigase

Aditivii alimentari sunt substante care �n mod normal sunt utilizati ca ingrediente. Sarea, zah�rul si otetul sunt substante nelipsite din m�ncarea noastr�. Nu sunt periculoase si fac preparatele mult mai apetisante. Dar �n ultimii 30 de ani, �n continutul multor produse alimentare au ap�rut substante chimice, de sintez�, uzitate mai cu seam� �n industria alimentar�. Aceast� categorie de substante artificiale sunt extrem de nocive, care induc multe boli grave.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercet�ri Alimentare, e convins c�, cresterea alarmant� a incidentei diferitelor forme de cancer e str�ns legat� de avalansa produselor alimentare bogate �n E-uri nocive consumate frecvent de rom�ni. De asemenea, E-urile periculoase sunt "vinovate" de r�sp�ndirea bolilor cardiovasculare, ale tubului digestiv si a alergiilor.

"Una e s� m�n�nci un m�r si cu totul alt ceva e s� bei un compot de mere conservat cu aditivi" - semnaleaz� prof. dr. Mencinicopschi. Domnia sa atrage atentia, totodat�, asupra mezelurilor - �n special asupra parizerului si crenvurstilor -, b�uturilor asa-zis r�coritoare si preparatelor conservate cu substante chimice - mai cu seam� supele la plic - sau afumate.

Cump�r�m la gr�mad�

�n momentul de fat�, majoritatea produselor alimentare sunt etichetate. Cele f�r� etichet�, �n mod firesc, n-ar trebui comercializate. Produc�torii au �nceput s� metioneze pe etichet� ce E-uri contine alimentul respectiv. Conservantii, aromele, colorantii de sintez� sunt indicate pe ambalaj cu litera E, urmat� de un num�r din trei sau patru cifre. Dar, din p�cate, cump�r�torul �nc� nu stie foarte bine care sunt cei pozitivi si care sunt cei negativi. Si cel mai adesea, cump�r�m la gr�mad�. Mai grav e c� �n �n Rom�nia nu exist� aparatur� performant� pentru detectarea tuturor E-urilor.

Prof. dr. Mencinicopschi spune c� putem lua un produs pe eticheta c�ruia sunt specificate o serie de E-uri, dar aparatele din dotarea laboratoarelor nu reusesc s� le evidentieze. �n Rom�nia, Institutul de Cercet�ri Alimentare e compatibil, �n plan european din punct de vedere al specialistilor. Dar ei nu-si pot dovedi competenta, deoarece tehnologia las� mult de dorit. De regul�, produsele alimentare ieftine sunt si cele mai bogate �n E-uri nocive. Ele zac �n stocuri si pentru a sc�pa de ele, produc�torii externi le "�mping" pe pietele t�rilor cu putere de cump�rare mic�, din care face parte si Rom�nia. Asa se explic� de ce cheltuim enorm pentru rezolvarea problemelor de s�n�tate public�. Prof. dr. Mencinicopschi e de p�rere c� e foarte necesar� o legislatie care s�-i protejeze pe produc�torii autohtoni. Pentru c� ei sunt scosi de pe piat� de concurent�. Produc�torul extern vinde la noi cu 40.000 de lei kilogramul un salam plin de E-uri rele si, astfel, �l falimenteaz� pe produc�torul rom�n care aduce pe piat� un salam la 300.000 de lei kilogramul, ce-i drept mult mai s�n�tos pentru cump�r�tor.

Desi prof. dr. Mencinicopschi a subliniat c�t de necesar� e o "lege cadru a alimentului" - asa cum e �n lumea civilizat�, totusi legislatia noastr� schioap�t�.

Dieta personalizat�

Dup� ce �i asculti pe specialisti ai impresia c� vor s� bage frica �n noi si c� cel mai bun lucru e s� mori de foame. Nu-i chiar asa. Ei vor s� ne avertizeze c� suntem bombardati de alimente toxice. Prof. dr. Constantin Ionescu-T�rgoviste, directorul Institutului de Boli de Nutritie, e adeptul dietei personalizate, �n functie de v�rst�, stare de s�n�tate, profesie si alti factori specifici fiec�rui om �n parte. La prima vedere o asemenea diet� pare costisitoare.

Prof. dr. Constantin Dumitrache, directorul Institutului de Boli Endocrinologice, ne contrazice. "Mai ales vara, avem din belsug legume si fructe". Si pentru a nu c�dea din picioare s� lu�m aminte si la ce ne recomand� prof. dr. Mencinicopschi: carne de pui, de curc�, curcan, peste oceanic gras (macrou, hering, ton) crap, caras, p�str�v, somon, br�nzeturi - mai putin cele "topite" sau "afumate" -, lactate - cu exceptia iaurturilor cu termene de valabilitate peste o lun� sau cu arome si coloranti chimici.

E-urile considerate de oncologi drept "criminale"



Suspecte:

E 125, E 141,
E 150, E 171,
E 172, E 173,
E 240, E 241,
E 477;

Periculoase:

E 102 (extrem de nociv), E 110, E 120, E 124 (colorant alimentar roz, care produce tumori pe glanda tiroid�);

Toxice:

E 220, E 221, E 222, E 224 (produc boli intestinale); E 338,
E 339, E 340, E 341, E 407, E 450, E 461, E 463, E 465,
E 466 (afecteaz� tubul digestiv); E 230, E 231, E 232, E 233 (produc boli de piele); E 200 (suprim� vitamina B12); E 320,
E 321 - antioxidanti din margarin� (cresc colesterolul); E311, E 312 (atac� sistemul nervos); E 330 - acidul citric sau sarea de l�m�ie, cel mai periculos adaos cancerigen (produce boli ale aparatului bucal)

Cancerigene:

E 123, E 131, E 142, E 211, E 213, E 214, E 215, E 217, E230, E 631 - interzisi �n SUA, Comunitatea European� si t�rile din fosta URSS.

E-urile bune:

vitamina E natural� E 306, antioxidant puternic (prezent �n ficat, ou�, peste, soia);
vitamina C natural� - acidul scorbic - E 300 antioxidant puternic
clorofila E 140 - colorant natural
lecitina E 322 - antioxidant natural
pectina E 440 - gelifiant natural
caragenon natural E 407, emulsifiant extras dintr-o alg� marin�.
Autoarea acestui articol este Magda Marincovici - de la ziarul Jurnalul. Le multumim pe aceasta cale pentru bunavointa!

Sursa: http://sanatateverde.ilive.ro/artico..._alimente.html