Dovedind din nou o crasă incultură şi o gravă iresponsabilitate, preşedintele Traian Băsescu şi-a permis să justifice noua lege a educaţiei naţionale, prin care au fost făcute concesii fără precedent UDMR, realiz�ndu-se o discriminare pozitivă a minorităţii maghiare fără precedent �n Uniunea Europeană, cu următoarele prevederi ale articolului III din Proclamaţia de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, �n care sunt enunţate principiile fundamentale privind alcătuirea noului Stat Rom�n: „Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca �n limba sa proprie prin indivizi din s�nul său...".
Proclamaţia de la Alba Iulia (denumită �n fapt Declaraţia de la Alba Iulia sau Rezoluţiunea Adunării Naţionale de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918) nu a fost aplicată niciodată �n integralitatea sa, sub aspectul citat mai sus, pentru că o proclamaţie nu este un act cu valenţe juridice. Conform Dicţionarului Explicativ al Limbii Rom�ne, cuv�ntul proclamaţie are următorul �nţeles: „text oficial prin care se aduce la cunoştinţa publică un fapt de mare importanţă şi de interes general; declaraţie scrisă prin care se face un apel �n vederea unei acţiuni importante".
Pentru aplicarea prevederilor respective ale Proclamaţiei de la Alba Iulia, care a fost un act eminamente politic adoptat de o adunare plebiscitară, nu de o adunare constituantă sau legiuitoare, trebuiau �ndeplinite două condiţii. Prima condiţie era ca această proclamaţie, a cărei prevedere principală, esenţială este unirea Transilvaniei cu ţara mamă, Rom�nia, să fie recunoscută de toate minorităţile naţionale importante din această provincie majoritar rom�nească, ori minoritatea maghiară, care era cea mai semnificativă, nu a recunoscut proclamaţia şi actul politic al unirii de la Alba Iulia, cum au făcut ulterior celelalte minorităţi naţionale (germană, evreiască, ruteană, slovacă, ţigănească, ş.a.) �n cadrul unor adunări plebiscitare. A doua condiţie, subsecventă recunoaşterii proclamaţiei, era consacrarea prevederilor articolului III privind minorităţile naţionale �ntr-un act juridic fundamental (�n Constituţia Rom�niei) şi/sau legislativ (printr-o lege). Ori �n perioada interbelică prevederile articolului III din Proclamaţia de la Alba Iulia referitoare la minorităţile naţionale nu au fost statuate �n integralitatea lor nici �n Constituţia Rom�niei nici �ntr-o lege organică, �n condiţiile �n care minoritatea maghiară nu a recunoscut acest act politic.
Prin recursul nejustificat la prevederile citate din articolul III al Proclamaţiei de la Alba Iulia, preşedintele Traian Băsescu riscă să deschidă o adevărată cutie a Pandorei �n Transilvania, �ncuraj�nd pretenţiile autonomiste şi separatiste formulate de unii reprezentaţi ai minorităţii maghiare, care au �nregistrat o recrudescenţă �n ultima perioadă, culmin�nd cu intenţia anunţată a reprezentanţilor Consiliului Naţional Secuiesc de a solicita Parlamentului European acordarea autonomiei aşazisului Ţinut Secuiesc şi prin gestul reprezentanţilor UDMR, care deţin funcţiile de preşedinte al Consiliilor Judeţene Harghita, Covasna şi Mureş, de a solicita primii cetăţenia maghiară, �n baza legii promovate anul trecut de guvernul conservator, tot mai naţionalist şi autoritarist de la Budapesta.
Prin acest recurs nejustificat, pur speculativ, preşedintele Rom�niei a făcut din nou dovada analfabetismului şi iresponsabilităţii sale, pun�nd �n pericol prevederile articolului 1 din Constituţia Rom�niei, conform cărora Rom�nia este stat naţional, unitar şi indivizibil.
Oare şi-a consultat preşedintele Traian Băsescu consilierii săi politici şi juridici �nainte de a face asemenea declaraţii?


sursa http://www.cotidianul.ro/133975-Presedintele-Basescu-ameninta-art-1-din-Constitutia-Romaniei