In opinia mea, arta in jocuri devine incet-incet cea mai semnificativa "ramura" pentru timpurile in care traim. In aceste vremuri pentru multi un tablou pare prea static, o carte prea lenta, un film prea scurt si cu o prea slaba interactiune... motive pentru care cred ca jocurile au inceput sa aiba din ce in ce mai mare succes si sa atraga din ce in ce mai multi artisti, designeri, compozitori, programatori (sa nu uitam ca pentru multi, chiar si programarea e o arta totusi).

La nivel practic insa, arta in jocuri o consider inca destul de mult constransa de limitarile hardware... e greu sa-i spui unui artist sa lucreze cu texturi de 512 x 512 cand el probabil lucreaza pe un sevalet unde se sare de 30-40 de megapixeli. E greu sa se exprime un artist in Maya sau 3DS cand pentru un filmulet de 10 minute are nevoie de luni de rendering. La fel, un artist lucreaza in propriul sau timeline... e al naibii de greu sa faca arta atunci cand i se spune "trebuie sa creezi 50 de peisaje in 30 de zile". De aceea si vedem atat de putina originalitate, in special la companiile mari, unde artistii sunt fortati sa lucreze "pe banda".

Cu toate acestea, ma uit la unii din copiii zilei de azi... si ma minunez. Ii vad cum dau repede skip peste intro, dau skip la poveste... importanta e doar actiunea... kill - kill - kill. Pacat!