8 Attachment(s)
User Review: Broken Sword 5: The Serpent's Curse - PS4
Un fel de introducere: In urma cu aproximativ 20 de ani s-a nascut un joc foarte drag mie, Broken Sword. Prin '98 am avut norocul sa primesc de ziua mea un PC, o adevarata racheta pentru acele timpuri, un Pentium 2 MMX la 333 Mhz cu 32 MB RAM, o placă video de vreo 8 MB si un HDD imens, 4.3 GB. Cand ma gandesc ca azi sunt telefoane care imi fac de ras deja piesa de muzeu... Primul joc incercat a fost Broken Sword, la recomandarea unui amic, iubea foarte mult acest tip de joc. Datorita lui am inceput sa indragesc jocurile point and click adventure, iar de atunci nimic nu s-a schimbat. Dupa cum spuneam, au trecut vreo 20 de ani, Doamne, ce am imbatranit! De atunci si* pana azi am jucat toate jocurile din aceasta franciza, primele doua mi-au placut foarte mult, celelalte nu prea. De ce nu mi-au placut atat de mult? O sa zambiti poate. In primul rand trecerea de la 2D la 3D m-a dat peste cap, din punctul meu de vedere acest joc nu are ce cauta in 3D, in al doilea rand schema de control, gameplay-ul propriu-zis a fost dezastruos. Nu am putut sa ma obisnuiesc. Poate pentru unii aceasta trecere a insemnat evolutie, nu si pentru mine.
Cred ca prin 2012 am auzit ca se lucreaza la un nou joc Broken Sword, mi-am spus yeeei, cu juma' de gura, nu mai aveam incredere. Apoi am auzit stirea cu deja celebrul Kickstarter, am zis meh, nu credeam nici in asa ceva. Mi-era ciuda, imi vedeam copilaria stricata de unii care voiau sa profite de pe urma unor gameri melancolici. Ei bine, nu prea a fost dracu' chiar atat de negru. Se vorbea deja de intoarcerea la origini, mediu inconjurator in 2D cu personaje in 3D, am inceput sa zambesc, am inceput sa sper.
Prin decembrie 2012, asa imi aduc aminte, am auzit un zvon, Broken Sword ar veni pe PS Vita si PC, PC-ul era deja o platforma disparuta pentru mine, acum ma jucam pe consola. Am zis, ok, dar pe PS3 nu? Nu mi-a raspuns nimeni. Bai, eu ce fac? Un gand mi-a raspuns intr-un tarziu, ia-ti PS Vita! Pe scurt, am luat Vita, am jucat pe ea cam tot ce aveam de la PS Plus, frumos gadget. Daaar, nu stiu, nu am putut sa ma obisnuiesc, ma dureau mainile, nu se anuntau nici vremuri prea bune, am zis sa o dau. Viata mea alaturi de Vacuta a fost ca o ploaie de vara. O sa il joc pe PC, asta e...
A venit sfarsitul lui 2013, s-a lansat pe platformele mai sus amintite, specialistii au dat note cum as da eu daca m-as apuca sa scriu recenzii pentru CoD si Battlefield. Am inchis ochii, am oftat si apoi am trecut la "next-gen". Mi-am spus,* acum daca tot avem arhitectura de PC poate il vad si eu pe consolele noi. Ei bine, a venit, incepand de azi, Broken Sword 5 e disponibil si pe PlayStation 4/Xbox One.
Poveste si Gameplay
Dupa un filmulet in care vedem un tip cum isi da viata pentru un tablou, jocul te arunca direct in mijlocul actiunii, exact cum o faceau in trecut titlurile mai vechi. Am spus, hei asta e un semn bun. O sa introduc cateva spoilere mici, sa va formati o parere si voi, cei care poate nu cunoasteti inca aceasta franciza, acest univers superb.
Jocul incepe cu o crima si cu furtul unui tablou dintr-o mica galerie de arta din Paris. Totul se petrece foarte repede, nu prea intelegi cum in amiaza mare, poate intra unul inarmat, trage, ia un tablou de pe un perete, nu tu alarma, nu tu nimic. E clar ceva e putred in Danemarca, adica Franta. Eroii nostri ca si pana acum sunt tot cei doi simpatici, americanul George Stobbart si simpatica frantuzoaica Nico Collard. Nico apuca sa fotografieze incidentul cu al ei smartphone, fugind apoi dupa criminal, curaj mare pe fatuca asta. George ramane in galerie incepand sa isi puna si el cateva intrebari. Ah, era sa uit, tabloul furat era tocmai tabloul asigurat de firma unde lucreaza al nostru personaj principal, mama coincidentelor. Dupa un telefon dat de al nostru personaj sefului sau, intra in actiune spiritul de detectiv al acestuia, nu mai conteaza ca firma la care lucra e buna de plata, Stobbart vrea sa inteleaga de ce nu a pornit alarma. Imediat descopera ca...ma opresc aici, va las pe voi. Va mai spun doar ca povestea e plina de intrigi, rasturnari de situatie, conspiratii. Toate acestea din cauza unui tablou care ar urma sa-l aduca printre noi pe Lucifer. In tablou vedem cateva personaje cunoscute, Maria Magdalena, Iuda, Sarpele din Gradina Edenului, ce sa mai, o poveste parca desprinsa din scrierile lui Dan Brown. Daca v-au placut Codul lui DaVinci si Ingeri si Demoni va recomand acest joc, daca nu, va rog sa-l incercati. Eu zic ca merita.
Despre gameplay nu pot sa va spun prea multe, e un point and click adventure din nou, ceea ce e foarte bine. Are insa un minus, anumite obiecte nu se vad foarte bine iar din aceasta cauza o sa va treziti ca va uitati ca mata in calendar, noroc cu sistemul Hint, care este implementat destul de bine.
Grafica si Sunet
Imediat dupa introducerea totul se asterne pe ecran ca o pictura in ulei, o grafica superba, o pictura care m-a ajutat sa calatoresc in trecut, chiar daca doar pentru cateva momente. A fost o senzatie ciudata, stomacul mi s-a facut ghem si cineva, nu stiu cine, mi-a pus un pic de apa in ochi. Ma vedeam din nou copil, undeva prin iarna lui '98, butonand un calculator primit in dar de Sfantul Nicolae. Doamne, cata vreme a trecut! Sa revenim, am oftat destul, cica nu e bine, scurteaza viata. Foarte frumos ce mi se asterne in fata ochilor, felicitari domnilor, v-ati intors cu succes la origini. A sunat ciudat, nu i-am injurat, las' ca intelegeti voi.
La capitolul sunet sta destul de bine, voice acting-ul e si el la inaltime, unele glume foarte bune, altele mai proaste. Nu prea mi-au placut vreo doua chestii, coloana sonora si sunetul din mediul înconjurator. Nu e foarte rau, dar la o asemenea pictura parca mergea mai mult un Ave Maria, care ce-i drept apare la un moment dat, dar prea putin. Imi place ca cei de la Revolution au folosit* difuzorul din DualShock 4 pentru a ne aduce sunetul in momentele in care personajele vorbesc la telefon, toti developerii ar trebui sa o faca. Nu știu, sa fie ceva obligatoriu pentru PlayStation 4, mi se pare o chestie foarte tare.
Concluzie
Stiu ca v-am plictisit la inceput cu amintirile mele din copilarie, acum o scurtez. Daca sunteti fani point and click si mai ales Broken Sword, nu aveti voie sa pierdeti acest titlu. Din punctul meu de vedere este un joc care merita cumparat chiar din prima zi, mai ales ca acum cand jocul nu mai este impartit in doua capitole. Este cel mai bun point and click de pe generatia actuala! Povestea e destul de lunga, cel putin 12 ore, eu spun ca merita cei 130 de lei. Apropos, am inteles ca jocul se lanseaza si in varianta fizica. La noi nu l-am gasit, dar se poate cumpara de pe Amazon, vreo 18£.
Multumesc celor de la Revolution pentru codul de review si bineinteles ConsoleGames pentru suport!
PS: Sa imi spuneti va rog cu cine seamana tipul blond din poza, cel din a doua poza atasata.
Hint: oligarh, rus!
Poveste: 8.5
Grafica: 9
Sunet: 8.5
Gameplay: 8
Nota finala: 8.5
