Ideea pentru acest articol mi-a venit dupa o discutie cu o colega, in care am incercat sa o conving sa incerce sa se joace, ea neavand o parere foarte buna despre gaming. In continuare o sa incerc sa imi exprim cateva idei, care poate vor schimba putin parerea despre gaming a unora (care sunt dispusi sa asculte). Stiu ca un articol ca acesta nu prea isi are locul pe un forum de gaming, unde toata lumea se joaca, dar poate cineva e interesat.
Incep prin a spune doua lucruri pe care non-gamerii le cred despre jocuri, si ma deranjeaza: 1.”Jocurile sunt pentru copii.” – O parere foarte intalnita in Romania, dar nu numai. Cel mai probabil asta se intampla deoarece in trecut copiii erau target-ul principal al companiilor de jocuri. Desigur, probabil nimeni n-a vazut rating-ul de varsta PEGI/ESRB de pe carcasele jocurilor. 2.”Jocuri video = Mario, Call of Duty, FIFA” – Multi sunt de parere ca jocurile inca sunt despre mindless fun, explozii si copii care urla in fata monitoarelor. Un alt motiv pentru care aceste pareri inca exista este faptul ca jocurile asa sunt descrise in media. Fie ca e intr-un film sau serial, in carti(inclusiv manuale scolare), ziare sau la TV, “jocul” este de obicei prezentat ca un shooter violent sau un platformer din anii ’90, iar “gamer-ul” este un copil obez care sta intr-o camera intunecata si tipa intr-un microfon.
Ceea ce multa lume ignora este faptul ca in ultimii ani (dar acest lucru incepand dupa parerea mea chiar in anii ’90 cu jocuri ca Metal Gear Solid), developerii de jocuri “mainstream” au inceput sa puna mai mult accent pe poveste si gamerilor le place, un exemplu fiind succesul lui The Walking Dead in 2012. Si, tot in ultimii ani jocurile au inceput sa fie considerate o arta, Smithsonian American Art Museum (si nu e singurul) tinand o expozitie numita The Art of Video Games, in 2012. Unele jocuri au fost pentru mine o experienta mai “puternica” decat orice film sau carte. Un motiv pe care il aud destul de des, dat de non-gameri, este ca nu se joaca pentru ca nu se pricep, ca e greu, n-au incercat (yup, nu fac ceva pentru ca n-au incercat) etc.. Ok, nici nu e nevoie, pentru multe din jocurile indie si nu numai (indie = joc independent, facut de cativa oameni, cu un buget destul de mic), din ziua de azi, multe fiind exemplele principale care arata ca jocurile sunt o arta, sunt facute in asa fel incat nu ai nevoie de nici o experienta in gaming pentru a le juca.
In continuare o sa incerc sa fac o lista de cateva jocuri care pot fi incercate de non-gameri (am folosit cam mult cuvantul asta, nu ?), pentru ca sunt altfel fata de majoritatea jocurilor: -Flower (PS3, PS4, Vita): Unul din cele mai relaxante jocuri pe care le-am jucat. -Journey (PS3): Facut de creatorii lui Flower, este considerat unul din cele mai bune jocuri indie aparute vreodata. -Fahrenheit (PC, PS2, Xbox), Heavy Rain (PS3), Beyond: Two Souls (PS3): Le-am pus pe toate la un loc din cauza gameplay-ului(gameplay= modul in care interactionezi cu jocul/regulile jocului) foarte asemanator. Sunt descrise ca fiind niste filme interactive, actiunile tale influentand finalul povestii. -The Walking Dead, The Wolf Among Us (PC, PS3, X360,Vita, Mobile): Ambele creatii Telltale Games, sunt o evolutie a jocurilor point&click, de asemenea, sunt considerate niste filme interactive. -Dear Esther(PC): Un exemplu de art game, tot ce trebuie sa faci e sa te plimbi pe o insula, in timp ce un narator iti spune o poveste, de asemenea, foarte relaxant. -Gone Home(PC): Un joc de genul “love it or hate it”, unii au fost impresionati de simplitatea gameplay-ului si de poveste, in timp ce alti nu il considera un joc. -The Stanley Parable(PC): Un joc care este in acelasi timp un comentariu la adresa altor jocuri, unul din putinele exemple de jocuri postmoderniste. -Papers, Please (PC): Nu prea stiu cum sa-l descriu, e un joc puzzle in care joci rolul unui granicer intr-o tara comunista, da, e mult mai interesant decat suna. -Multe alte jocuri indie….
Si mai simt nevoia sa fac o lista de jocuri unde povestea si experienta stau in fata distractiei, exemple foarte bune de “games as art”,dar nu sunt recomandate pentru cineva care nu s-a mai jucat, gameplay-ul nefiind foarte simplu: -Seria Metal Gear Solid: Seria care mie mi-a schimbat parerea despre gaming, m-a invatat sa apreciez atmosfera, povestea si dialogurile din jocuri. Are una din cele mai complexe povesti din gaming (daca nu chiar cea mai, de asemenea, un exemplu de jocuri postmoderniste). -The Last of Us (PS3): O adevarata drama, una din cele mai emotionante povesti din jocuri, iar impreuna cu gameplay-ul ofera o experienta completa. Unul din cele mai bune jocuri aparute vreodata. -Portal 1 si 2 (PC, PS3, X360): Cele mai bune jocuri puzzle dupa parerea mea, gameplay-ul foarte inventiv, si sunt printre cele mai amuzante jocuri. -Okami (PS2, PS3): O poveste inspirata de istoria Japoniei si are unul din cele mai frumoase stiluri grafice din gaming. -ICO si Shadow of the Colossus (PS2, PS3): Printre primele jocuri care au facut oamenii sa considere jocurile o arta. -Bioshock si Bioshock Infinite (PC, PS3, X360): Au printre cele mai apreciate povesti din gaming, dezbat teme sociale si psihologice, iar atmosfera pe care o transmit este extraordinara.
In concluzie, sper ca parerea oamenilor despre jocuri sa se schimbe, si sa inteleaga mai bine motivul pentru care ne jucam si faptul ca jocurile sunt o arta. Cam atat am avut de spus, sper ca nu v-am plictisit, daca v-a placut articolul o sa incerc sa fac o continuare mai in-depth, despre gaming in general.
Reply With Quote