1 Attachment(s)
Despre magazinele de la noi. Despre Altex, mai exact.
Cel mai mic preţ din România ! Dacă găseşti undeva mai ieftin, noi îţi returnam de 2 ori diferenţa ! spune frumosul banner din magazine şi de pe site. Doar dacă ar fi aşa…
Acum două săptămâni am cumpărat un joc de consola de la Altex, l-am terminat pe nerăsuflate, ca de obicei, iar apoi l-am găsit pe GamePlace cu 20 de lei mai ieftin. “De ce nu ? 40 de lei sunt 40 de lei până la urmă, iar magazinul e la 10 paşi* îmi spun eu plin de satisfacţie pentru banul câştigaţi uşor. Asta până să ajung în magazin.
Intrat în peşteră, pentru că nu aş putea numi altfel locaşul în care sălăşluiesc 8 ore pe zi micii troglodiţi cu ecusoane (unii cu uniforma, alţii fără, alţii în tricou roz, ca în orice magazin profesionist), întreb civilizat dacă au activa campania cu returnarea diferenţei (pentru că citisem asta în prealabil doar pe site-ul lor) şi primesc un răspuns, puţin derutat şi destul de indignat, că da, avem şi un baner, domnişorul arătând apoi înspre un colţ abandonat al magazinului, ascuns de câteva maşini de spălat. „Bine, bine ! Mulţumesc ! Am venit cu bonul pentru un produs cumpărat de aici, căci am găsit în altă parte mai ieftin.” am urmat eu.
Atunci, stalactitele s-au prăbuşit peste micul lor univers liniştit. În câteva secunde, tot personalul magazinului (5 la număr şi nu înţeleg de ce, căci magazinul e relativ mic, o persoană putându-l cuprinde singura cu vederea, dar fie) a făcut popas în jurul meu, parcă pregătiţi să atace. Le-am prezentat frumos site-ul respectiv (neavând magazin fizic în oraş nu am considerat necesar să le ofer şi numele companiei) şi am stat puţin la taifas despre lucruri minore, cum ar fi care e diferenţa de preţ, de parcă ar fi contat vreun pic. Whatever. Un domn mic, gras, chel, asemănător într-un mod ciudat şi puţin înfricoşător cu un Hobbit (dacă îmi amintesc eu bine din LoTR, de acum ani buni), plin de arogantă şi, ţin să precizez, chiar dacă am fost calm pe tot parcursul evenimentului, aroganța lui m-a dus la un pas de a-l lua de guler. Cu acea aroganță maximă a individului prost, care e încă departe de homo sapiens, mi-a spus că îmi trebuie dovada diferenţei de preţ şi anume factura proformă. Am rămas perplex, desigur, şi, chiar dacă am vrut să îi răspund exuberant „matale cumperi acelaşi joc de 2 ori ca să îl joace şi nevastă pe cealaltă consola, sau ce ?”, am realizat repede că habar nu are ce înseamnă o factură proformă şi m-am mulţumit să îi explic despre cum un site de comerţ are preţul afişat. Simple enough, ei ? Se pare că nu, căci a insistat neapărat să îi aduc factura proformă a produsului pe care l-am achiziţionat de la ei şi de care nu aveam a 2-a oară nevoie, până am izbucnit pe un ton, trebuie să recunosc, destul de ridicat: „Ce factura vrei ? E penibil, nu îmi e de 40 de lei că sunt 3 pachete de ţigări, dar pentru 40 de lei nu vă pasa de onoarea magazinului !” Văzând că sunt destul de aprins, Hobbitul nostru s-a eschivat repede spunând că e în regulă dacă preţul e prezentat pe site, dar pentru returnarea banilor e nevoie ca directorul să fie în magazin, iar el vine abia mâine. După ce am vorbit puţin la telefon şi cu directorul, care, ţin să precizez şi asta, un om mult mai neandertalian, dacă ceilalţi au fost neandertalieni, mi-am spus că totul e în regulă, că mă voi întoarce mâine. (lipsa directorului nu mi-a părut suspectă, fiind zi liberă naţională şi România)
Toate bune şi frumoase, mă pun în pat liniştit că am câştigat şi adorm. (că am câştigat lupta cu personalul absolut abject şi cu sistemul elucubrant de acolo, nu îmi mai păsa deloc de bani la momentul respectiv)
Ziua următoare, triumfător, sunt sunat de către director (îi lăsasem în prealabil număr de telefon, ca să nu mă mai deranjez cu mersul până acolo la o oră la care probabil el va dormi ca un porc), însă nu mică mi-a fost mirarea când acesta îmi spune că site-ul respectiv nu are magazin fizic în Alba Iulia, căci acolo apăruse problema, aşa că trebuie să fac cerere online pentru infima sumă de 40 de lei. (considerând adaosul URIAŞ pe care ei îl au fată de preturile din UK/US) L-am trimis puţin în universul primordial de unde provine (în gând, desigur, căci trebuie să afişăm mereu o imagine eleganta în faţa oamenilor care chiar au liber în zilele naţionale libere, cum ar fi domnul director) şi am deschis calculatorul. Pe site-ul Altex, surpriză: completarea formularului online se face numai pentru comenzile online, iar pentru cei care au cumpărat din magazin există… da, există director al magazinului.
Hotărât să fac un scandal monstruos, cu OPC, ştirile locale, prieteni, rude, câinii prietenilor şi tot ce mai pot aduce cu mine în incinta cavernei, mă îmbrac dimineaţa următoare în stil army (pentru că abia acum o săptămână îmi achiziţionasem o ţinută army-style) şi iau telefonul cu numărul de la OPC într-o mână şi bonul fiscal în cealaltă, întrebându-mă furtunos înspre uşă. Atunci, chiar înainte de a ieşi, mi-a apărut revelaţia divină: trecuseră deja 5 zile de la achiziţionarea produsului, deci nu mai aveam dreptul la 2x diferenţa, aşa cum se precizează în termenii şi condiţiile lor de pe site, iar eu nu aveam absolut nicio dovadă că fusesem atât timp trimis din stânga în dreapta. Atunci, dezamăgit, am realizat că nu mai aveam absolut nicio şansă de a câştiga războiul.
Morala: va las pe voi.
