La fel si eu, am masurat cateva rezistente de atomizor si am constatat ca:
-majoritatea au intre 6-8 ohmi (la pipa am observat ca este putin mai mare, la 7-9 ohmi)
-diametrul nichelinei intre 0,15-0,20 mm
-diametrul de infasurare intre 1,2-1,4 mm
-nr. de spire nichelina 7-10 spire
obs: mai mult ca sigur nu avem toti la fel etalonate ohm-metrele, de aceea este bine sa tinem cont de valoarea initiala ale rezistentei, asa cum ar fi ea, mai mult sau mai putin reala, pe care sa incercam sa o obtinem si la rezistenta confectionata de noi.

Am confectionat si eu de cateva ori rezistente, conform celor 2 pasi pe care ii descriu mai jos:

1. Ca sa fie umezita in permanenta rezistenta de nichelina si pe interiorul infasurarii, se poate infasura (cum remarca si LucianCM) pe fibra de sticla, obtinuta din plasa care se aplica peste polistirenul expandat folosit la izolarea peretilor. Plasa se vinde la orice mag. cu materiale de constructii; plasa este compusa din doua grosimi de fir. Folosesc firul mai gros astfel:
-pentru a lucra usor cu el, il tai la o lungime de minim 15 cm
-il impaturesc prin indoire de 6-7 ori pe lungimea de 1-1,5 cm, pentru a obtine (putin presat) diametrul de infasurare (1,2-1,4mm) si fixez impaturirea (manunchiul format) cu o penseta cu blocare
-infasor nichelina strans pe o lungime de 4-5 mm, avand grija sa nu tangentezi intre ele spirele
-masor rezistenta nichelinei la 1-2 mm distanta de manunchi, asa incat sa am o valoare apropiata de cea originala; daca nu am, mai pun sau scot spire
-tai capetele manunchiului de fire de fibra cu unghiera cam la 5,5-6 mm, practic la lungimea care permite accesul in zona cilndrica din ceramica izolatoare a atomizorului.

2. Este stiut ca lipirea cu cositor a nichelinei cu ORICE alt metal este de regula o lipitura de scurta durata, atat timp cat nichelina, avand rolul de rezistenta termica, prin incalziri si raciri repetate, pe langa ca se oxideaza, duce la slabirea contactului supus acestor mari variatii de temperatura. Este afectat chiar materialul de lipire (cositorul), acesta fiind foarte aproape de "zona calda" a rezistentei. Incurca putin cele 25 procente de Nichel din compozitia nichelinei (aliate cu 55% Cupru si 20% Zinc), care fac sa nu adere prea bine cositorul pe lipitura.
Pentru a evita aceste lipituri "reci" practicate cu cositor+decapantul de rigoare, folosesc o metoda mecanica de a transmite curentul intre nichelina si firul intermediar de cupru. Folosesc niste mici "cilindrii" pe care-i obtin din ace de siringa cu diam. int. de aprox. 0,5-0,7 mm, pe care in prealabil ii decalesc cu o flacara de bricheta, apoi ii debitez la lungimea de aprox. 1 mm. Cum procedez:
-dupa ce am trecut capetele spirelor rezistentei de nichelina prin izolatorul ceramic, pe partea opusa, trec unul dintre firele de nichelina intr-un sens si firul de cupru (dezizolat cam 1,5 mm), prin cilindru
-apoi il deformez prin strangere cu un cleste de taiat; se poate folosi si unghiera (dar cu grija sa nu taiati cilindrul!)
-tai cu unghiera restul de nichelina ce iese din cilindrul deformat
Astfel firul de cupru si cel de nichelina sunt permanent stranse si niciodata nu se va produce o intrerupere a circuitului.

Pentru o functionare buna, nichelina din atomizor trebuie sa fie de cat mai de calitate si sa aiba procentajul minim 25-28% Nichel si 17-20% Zinc, dar Cupru nu mai mult de 55% (care este cel mai ieftin dintre cele 3 elmente!). Acest lucru nu-l prea respecta producatorii (din nefericire fiind numai ei, cei asiatici), si ne "aburesc" cat de fiabile sunt produsele lor, in special atomizoarele.

Scuze ptr. postul cam lung si ca am cam "batut campii" pe alocuri - a se citi "off topic".