La sugestia unui prieten, m-am apucat recent de facut paine. Am cautat cateva metode si m-am pus hotarat pe treaba. Indiferent de reteta, pasii care trebuie urmati sunt cam aceiasi. Amesteci ingredientele ca sa obtii un fel de terci mai gros. Il framanti o perioada pana cand devine mai elastic si il pui la crescut. Dupa ce sta asa un timp, scoti coca, o impaturesti de cateva ori ca sa-i dai personalitate, o portionezi si o mai lasi un pic sa-si traga sufletul. Cand e gata, o bagi in cuptor si uite asa ai obtinut o paine de toata frumusetea.
Ce vreau sa zic este ca experienta Rayman Legends a fost, in cazul meu, una asemanatoare. Totul a inceput cu terciul sau, in cazul jocului, cu meniul. Nu va mai obosesc cu introducerea clasica in care ar fi trebuit sa va spun ca este al nustiucatelea joc din serie, ca e practic un sequel pentru Rayman Origins si ca ar fi trebuit sa fie un joc exclusiv pentru Wii U, insa fraierii aia de la Nintendo nu au fost in stare sa-si puna la punct o strategie ca lumea pentru propria lor platforma si au dat-o masiv in afara terenului, ca daca as fi spus bara, as fi fost prea ingaduitor. Ubisoft a realizat rapid ca Wii U nu se vinde si ca Rayman Legends ar fi fost un esec daca ar fi ramas exclusiv, asa ca il avem acum pe piata si pentru Xbox 360, PlayStation 3 si PC, plus PS Vita pentru gaming on the go. Eu am avut ocazia sa joc versiunea pentru Xbox 360.
Cum ziceam, hai sa incepem cu terciul. Poate exagerez un pic, insa am fost atat de bulversat in prima faza, incat nu stiam pe unde sunt si incotro sa o iau. Sa va explic. Meniul principal se numeste Main Gallery. Good one, Ubisoft! In aceasta “galerie” sunt expuse lumile pe care le puteti accesa, fiecare cu tema ei proprie. Practic, fiecare lume sau univers daca vreti contine o serie de niveluri pe care le parcurgi solo sau in coop pentru a strange “lums” si “teensies”. Scopul este sa strangi cat mai multi din fiecare, cu toate ca exista un prag maxim, sa deblochezi alte lumi si niveluri, sa salvezi eroi si sa cresti in “awesomeness”.
Prima lume la care veti avea acces se numeste Teensies in Trouble. Urmeaza inca cinci si credeti-ma cand va spun ca sunt foarte multe niveluri si foarte variate. Nu am stat sa le numar, insa prin diverse locuri s-a mentionat cifra 120 deoarece, pe langa acestea, mai puteti debloca si altele (din Rayman Origins) obtinand Lucky Tickets daca atingeti un anumit punctaj la sfarsitul fiecarui nivel. Veti mai observa si ca pe parcursul jocului, anumite lumi prin care ati trecut deja sunt invadate, ceea ce le modifica structura nivelelor, iar asta inseamna ca le puteti relua.
Indiferent de eroul ales, Rayman, Barbara, Globox, Teensies, precum si versiunile acestora, miscarile de baza sunt aceleasi pentru toti. Fiecare erou poate sprinta sau innota mai repede cand se afla in apa, poate sari, poate plana o perioada de timp si se poate prinde de liane sau franghii. La nevoie, eroul nostru il va chema pe Murfy in ajutor, un alt personaj cunoscut al seriei si care isi face aparitia in Rayman Legends cu rol de suport. El va muta platforme, va taia franghiile si va “excita” dusmanii. Varietatea eroilor si a nivelurilor ii asigura acestui titlu un potential imens de rejucabilitate.
Nu mai pun la socoteala si provocarile denumite obiectiv Challenges. Acestea pot fi extreme sau normale si zilnice sau saptamanale. Daca nu v-ati prins, atunci va spun ca sunt de patru feluri, daily, daily extreme, weekly si weekly extreme. Ele sunt contra timp si vei avea ocazia sa aduni cat mai multi lumsi sau sa te lauzi cu pozitia ta in clasamentul international. Bineinteles ca nu faci chestia asta degeaba, dar deja va dau prea multe detalii. Pe langa lumsi, veti mai obtine si o serie de creaturi care se duc intr-o sectiune speciala a meniului si pe care le puteti vizita. Creaturile iti dau si ele lumsi si se pot obtine razuind tichetele norocoase de care va pomeneam mai sus. Fiecare tichet este norocos, adica veti castiga de fiecare data cate ceva, chiar si un teensy din cand in cand.
Cum ziceam, meniul mi-a dat ceva batai de cap la inceput, dar dupa un timp m-am obisnuit, iar cand experienta a crescut m-am simtit chiar ca acasa. Nu va ziceam ca terciul trebuie sa stea putin la crescut ca sa prinda viata? Acum lasand gluma la o parte, nu pot sa nu admir creativitatea de care au dat dovada. Iti ia ceva timp sa te obisnuiesti, insa obstacolul a fost mai mult in imaginatia mea, decat in realitate. Adevarul este ca Rayman Legends este un joc pe care trebuie sa-l ai in casa si chiar “on the go” pe PS Vita pentru ca este alegerea perfecta pentru sesiuni scurte de gameplay. Ideal ar fi sa intri in joc cel putin o data pe zi pentru acele daily challenges, dar pana la urma nu te preseaza nimeni. Ai toata viata inainte ca sa aduni 1 milion de lumsi.
Rayman Legends nu este insa un joc usor. Pare usor la prima vedere si poate ca sunt unii care se intreaba cat de greu poate fi un platformer. Extrem de greu. Fiecare nivel are un numar de cranii si, in functie de acest numar, se scaleaza si dificultatea acestuia. Cele cu unul, doua si trei cranii mi s-au parut destul de usoare, insa de la patru in sus situatia se schimba. Asta nu inseamna ca nu puteti termina un nivel, cu toate ca sunt si asemenea cazuri cand te chinui de o gramada de ori, insa iti va fi mai greu sa obtii toti teensies. Din fericire, ai checkpoints in fiecare nivel, iar daca mori nu esti nevoit sa reiei nivelul de la inceput, ci de la ultimul checkpoint disponibil. Sunt insa niveluri care au diverse elemente mai dificile si ma refer aici mai ales la sarituri care trebuie stapanite perfect, iar uneori trebuie alternate cu apasarea butonului care il actioneaza pe Murfy. Sa vedeti atunci distractie.
Nu am intalnit probleme majore, cu exceptia uneia, insa nu as numi-o bug, ci mai mult o preferinta personala. Cand eroul sta atarnat de o liana sau o franghie, el se va desprinde daca miscati stickul stanga al controllerului in jos. As fi preferat sa se desprinda NUMAI la apasarea unui buton, cum ar fi cel pentru sarit si nu la miscarea stickului. Motivul este ca in valtoarea si entuziasmul care te invaluie cand parcurgi un nivel, se intampla sa mai dai de stick si oblic in jos, iar uneori dai atat de oblic incat iti inregistreaza tocmai comanda pe care tu nu vrei sa o dai. Repet, nu e vina jocului, ci a userului, insa imi imaginez ca daca mi se intampla mie, i se poate intampla oricui si este putin frustrant, mai ales ca poate nu esti obisnuit sa joci asa sau nu ai mai jucat un platformer de mult. Reconosc ca nu prea obisnuiesc sa joc platformere, iar faptul ca am primit acest titlu pentru review m-a luat putin prin surprindere. A fost insa o surpriza placuta.
In legatura cu aspectele tehnice nu prea am multe de povestit. Nivelurile se incarca rapid, animatiile sunt fluide, practic totul functioneaza ca la carte pe Xbox 360. Ma astept ca si pe alte platforme sa fie la fel sau cel putin nu i-am auzit pe prietenii mei care se joaca pe PS3 sa spuna ceva de rau despre versiunea respectiva. Culorile sunt vii si personajele extrem de haioase, asa ca daca se intampla sa aveti copii prin jur in momentul in care va jucati Rayman Legends, atunci cu siguranta vor fi atrasi de ceea ce se intampla pe ecran. Jocul nu are violenta, cel putin nu mai multa decat au desenele cu Tom si Jerry de exemplu, asa ca cei mici sunt in siguranta. Daca mai aveti un controller (sau inca trei) atunci puteti sa jucati in coop cu ceilalti si toata experienta capata o alta dimensiune. Pe partea audio, muzica este insa atractia principala si mai ales nivelurile muzicale. Nu am jucat demoul jocului, insa din cate am inteles exista si acolo unul asa ca va puteti face o idee.
Nu sunt genul care sa dea note si nu imi place sa mai delimitez clar jocurile folosind aceasta metoda barbara. O sa spun doar ca, in cazul lui Rayman Legends avem de-a face cu un joc perfect pentru ceea ce trebuie sa fie, cu unele mici exceptii. Lasand la o parte toate nemultumirile mele si incercand sa fiu cat mai obiectiv posibil, as spune ca jocul devine la un moment dat destul de dificil, astfel incat consumatorul casual ar putea avea ceva probleme. Cu toate acestea, sunt destule de facut si in cazul lui, asa ca putem privi partea cealalta a monedei si sa spunem ca jocul are de toate pentru toti, inclusiv pentru hardcore gamers, iar o asemenea armonie este mai rar intalnita in zilele noastre. Acestea fiind zise, va las, ca mi s-a copt painea si trebuie s-o scot din cuptor. Jucati Rayman Legends. Merita!
Gameplay - 9.6
Story - N/A
Graphics - 9
Sound - 9
Nota finala - 9.2
, o sa-i acord in curând si eu o şansă.
.
Bookmarks