da pune AndRewqp vine T de la Ten ( 10)
da pune AndRewqp vine T de la Ten ( 10)
corectOriginally Posted by AndRewqp
nu prea stiustiu probleme usoare gen: pe un lac este un nufar si stim ca pe zi ce trece acesta isi dubleaza marimea(suprafata). nufarul are nevoie de 30 de zile ca sa acopere tot lacul, in ce zi nufarul acopera lacul pe jumatate? easy one
in 15 zile (a mai fost)
nuin 15 zile (a mai fost)
dar oricum a mai fost.in 29 zile
- Un cetătean de origine italiană, care trăieste �n America, poate fi �nmorm�ntat �n Elvetia cu funeralii nationale?
- C�te zile de nastere are un bărbat de 42 de ani?
- Dacă cineva se culcă la ora 8 seara si-si pune desteptătorul să-l trezească la 9 dimineata, c�te ore va dormi?
- Ziua de 4 iulie este sărbătoarea natională a Statelor Unite ale Americii. La ce popor din America Latină mai există această zi?
- Este legal �n Italia ca un bărbat să se �nsoare cu sora văduvei sale?
2. 1 zi de nastere.
Sfatul �nteleptilor Trăia demult un �ntelept pe nume Hasen Said despre care mersese vestea �n toată lumea. Oamenii �l numeau �nteleptul-�ntre-�ntelepti. Si cum pornise el prin lume, ajunse �ntr-o bună zi la curtea unui sultan, unde fu primit cu toată cinstea ce i se cuvenea.
Sultanul �l ospătă, �l găzdui, iar �ntr-una din zile �i spuse:
- Treburile tării le conduc av�nd l�nga mine �ntotdeauna Sfatul Inteleptilor. In Sfatul acesta am ales 12 oameni, despre care se spune c-ar fi cei mai luminati la minte din �ntreaga tară. Totusi, prea-�nteleptule Hasen, n-ai putea să pui tu Sfatul la o asemenea �ncercare pe care s-o poată dezlega numai dacă fiecare va dovedi o �ntelepciune demnă de �ncrederea pe care le-am acordat-o?
Hasen Said se g�ndi putin si rosti:
- Bine, adună-ti Sfatul.
C�nd �ntregul sfat al �nteleptilor se str�nse �n sala tronului, Hasen li se adresă astfel:
- O, �nteleptilor, stăp�nul nostru, Sultanul, v-a adunat aici ca să arătati �ntreaga strălucire a mintii voastre prea luminate. Slugile au pus �n fata voastră c�te o cutie. Toate cutiile sunt la fel. In săculetul acesta am douăsprezece pietre pretioase: unele sunt rubine, altele smaralde. Eu o să vă rog ca fiecare dintre voi, pe r�nd, să iasă o clipă din sală, iar �n absenta lui o să-i pun �n cutie fie un rubin, fie un smarald.
Si Hasen Said �l invită pe primul dintre �ntelepti să părăseasca sala. Lui �i puse un rubin. Următorilor doi le puse c�te un smarald. Astfel iesiră si apoi intrară la loc toti �nteleptii, iar pietrele cele scumpe fură puse, una c�te una, �n cutii. C�nd reveni �n sală ultimul �ntelept, Hasen le spuse:
- Fiecare dintre voi a văzut ce fel de piatră am pus �n cutia celorlalti, dar niciunul nu stie ce se află �n cutia lui. Dacă voi sunteti cu adevărat �ntelepti, dacă ochii si memoria nu vă �nseală, nimic nu vă va �mpiedica să �ndepliniti rugămintea mea: toti cei �n a căror cutii li s-a pus c�te un smarald, să ia cutiile si să le pună la picioarele sultanului.
Asa grăi nteleptul-�ntre-�ntelepti, totusi cei cărora li se adresase rămăseseră nemiscati la locurile lor. Sultanul se făcu rosu de m�nie si dădu poruncă să fie izgoniti din palat toti cei ce făceau parte din Sfatul �nteleptilor, dar Hase, �l opri:
- Nu te pripi Măria Ta. Si eu as fi făcut �ntocmai ca ei.
Peste 10 minute Hasen li se adresă din nou �nteleptilor:
- Cel ce are �n cutia lui un smarald, să aducă cutia cu pretioasa piatră la picioarele sultanului!
Aceeasi liniste, nimeni nu făcu nici măcar un gest. Hasen Said repetă invitatia la fiecare zece minute, iar c�nd se �mplini un ceas de la prima rugăminte, o parte dintre �ntelepti se ridică si aduse cutiile sultanului. Acesta le deschise - �năuntrul lor, numai smaralde. Ceru să vadă si cutiile celor ce rămăseseră la locurile lor. Toti aveau numai rubine. Si trebuie să mai spunem că �n tot acest ceas, nici unul dintre �ntelepti nu scoase o vorbă, nu �ntrebă nimic, nu schită un gest.
- O, Măria Ta, zise Hasen după ce �ncheie �ncercarea, poti fi m�ndru: �n Sfatul tău stau numai oameni care merită să poarte titlu de �ntelept.
Si lu�ndu-si rămas bun de la toti, plecă pe drumul său.
Povestea se termină aici. Pe dvs �nsă vă invit să o continuati, arăt�nd c�te smaralde a pus Hasan Said �n cutiile �nteleptilor si cum au ghicit fiecare dintre acestia ce piatră se află �n fata lui.
Mostenirea unui arab
Un arab, murind, lasa mostenire 17 camile, care sa fie impartite precum urmeaza: primul fiu primeste 1/2 din numarul de camile, al doilea 1/3 si ultimul 1/9. Cum sa faca fara a taia camilele?
Inteleptul si Impăratul Zice-se că �n vremurile de demult trăia un �mpărat orgolios nevioe mare. Se credea cel mai puternic si mai destept om din lume si se m�nia nespus numai la g�ndul că ar putea exista cineva mai grozav ca el.
Si iată că, din gură �n gură, ajunse zvon la urechile lui că pe undeva vietuia un �ntelept foarte ager. Impăratul, vr�nd sa se descotoroseasca de el, porunci ca �nteleptul sa fie grabnic �ntemnitat si judecat pentru o pricină scornită. Fără să zăbovească prea mult, judecătorii l-au condamnat pe �ntelept la moarte. Adus �n fata tronului, �mpăratul i-a spus trufas:
- Alege-ti singur moartea. Vei fi sp�nzurat, ori doresti să ti se taie capul?
- Nu doresc nici una nici alta, zise �nteleptul, dar n-am �ncotro. Totusi, mărite �mpărate - continuă el - as vrea sa-mi �mplinesti, asa se obisnuieste, o ultimă dorintă: să-mi aleg singur moartea. Voi rosti c�teva cuvinte. Dacă le vei considera drept un adevăr, atunci să mi se taie capul; dacă, dimpotrivă, vei găsi că cele spuse exprimă un neadevăr, atunci să poruncesti moartea prin streang.
- Mă �nvoiesc! - zise �ndată �mpăratul, vr�nd să arate celor din jur că stie să respecte ultima dorintă a condamnatului.
Iar condamnatul a rostit nu mai mult de trei cuvinte si ... a scăpat cu viată! Care au fost cuvintele salvatoare?
Drumul pădurarului Unui pădurar i s-a oprit odată ceasul desteptător fiindcă uitase să-l �ntoarcă la timp. Pădurarul l-a potrivit cu aproximatie si lăs�ndu-l acasă a pornit spre un sat apropiat unde avea treabă. A apucat-o pe potecă �nspre sat, pe un drum drept, care nu urca si nici nu cobora. Pădurarul făcuse drumul acesta de nenumărate ori cu pasul lui domol, obisnuit, care-i asigura acelasi timp pentru parcurgerea distantei, at�t la ducere c�t si la �ntoarcere. Totusi, pădurarul nu socotise niciodată de c�t timp avea nevoie pentru a parcurge acest drum.
In sf�rsit, c�nd a ajuns la săteanul cu care avea treabă, ceasul acestuia arăta ora 10. A stat pădurarul aici p�nă aproape de ora pr�nzului, după care, arunc�nd o privire la ceasul gazdei a pornit spre casă unde ... si-a potrivit cu precizie desteptătorul! Bănuiti cum a reusit să facă acest lucru, amintindu-vă că pădurarul nu cunostea durata drumului?
Etichetele �ncurcate Se spune că, pe vremuri, un calif, voind să-si mărite fiica, a invitat la curtea sa c�tiva printi voinici si ageri la minte, pentru ca dintre ei să-si aleagă drept ginere pe cel mai bun. După ce i-a supus la o seamă de �ncercări, a adus �n fata tinerilor trei cutii si le-a spus că una contine două safire, alta două rubine, iar ultima un safir si un rubin. Cutiile aveau etichetele care indicau: prima, două safire, a doua un safir si un rubin, iar a treia, două rubine. Iar califul, după ce i-a avertizat pe tinerii candidati că etichetele sunt lipite gresit si că nici una nu corespunde continutului cutiei respective, le-a cerut să spună c�te pietre pretioase au nevoie să scoată pentru a arăta cu exactitate ce contine fiecare cutie. Unul dintre printi a răspuns că are nevoie să scoată doar o singură nestemată si poate spune ce contin toate cutiile. Spre marea uimire a celorlalti, el a reusit. Cum a procedat?
Pungile cu galbeni De mult, un bătr�n, simtind că i se apropie obstescul sf�rsit, si-a chemat feciorii si le-a spus:
- Dragii mei, toată averea mea este de 300 galbeni, pe care n-am să vi-i �mpart �n mod egal; am să dau mai mult celui mai istet dintre voi. Stiti - a continuat el - că toată viata m-am ocupat de cumpăratul si de v�ndutul cailor, dar niciodată n-am tinut mai mult de 300 galbeni; ce am c�stigat �n plus, am folosit pentru cresterea voastră. Din totdeauna eu am avut pentru plata cailor nouă pungi, �n care galbenii erau �mpărtiti �n asa fel �nc�t - fără să deschid nici o pungă - am putut plăti orice sumă de la 1 la 300 de galbeni!
Stiti c�ti galbeni sunt �n fiecare pungă?
�ntrebare cu t�lc A fost odată ca niciodată, că dacă n-ar fi nu s-ar povesti. Plecase Făt-Frumos la drum lung să găsească izvorul apei vii. Tot merg�nd si iarăsi merg�nd, fără odihnă, ajunse la o f�nt�nă l�ngă care stătea un mosneag �nsetat. Cobor� inimosul �n f�nt�nă, �i dădu mosneagului să bea, iar drept răsplată acesta �i arătă �ncotro să se �ndrepte pentru a ajunge unde voia. Si �l mai povătui mosneagul pe fecior să aibă mare grijă atunci c�nd va trece prin Pădurea fermecată, �ntruc�t acolo va fi �n mare primejdie să se rătăcească.
- �ntreba-voi pe unul ori pe altul, om sau lighioană - răspunse degrabă Făt-Frumos.
- Degeaba vei �ntreba - i-o tăiase mosneagul. �n acea pădure sunt două feluri de vietăti. Unele �ti vor arăta calea cea bună, iar altele, slujitoarele zmeului, vor �ncerca să te rătăcească, răspunz�ndu-ti tocmai pe dos la �ntrebarea pusă. Or, n-ai de unde sti care-s fiinte bune si care-s rele.
Făt-Frumos multumi mosului si porni mai departe la drum p�nă ce ajunse �n Pădurea fermecată.
- �ncotro este drumul spre izvorul apei vii? - �ntrebă Făt-Frumos pe prima fiintă �nt�lnită.
- Iată, �ntr-acolo! - �i răspunse aceasta.
Dar Făt-Frumos nu stia pe unde s-o apuce. Dacă-i fiintă bună, atunci mi-a arătat drumul adevărat - socoti el. Dar dacă-i dintre cele rele, atunci mi-a răspuns tocmai pe dos. Asa că s-a asezat pe o buturugă să chibzuiască.
N-a zăbovit prea mult �nsă, pentru că pe dată i-a venit �n minte ce anume �ntrebare să pună următorului �nt�lnit, astfel �nc�t - fie că aceasta spune adevărul fie că-l �ntoarce pe dos - să fie totusi drumul cel bun. Care este �ntrebare cu t�lc?
�n raftul bibliotecii Pe unul din rafturile bibliotecii, asezate corect, �n ordine, se află trei volume ale unei opere literare. Fiecare volum are 200 de file. C�te file se găsesc �ntre prima filă a volumului I si ultima filă a volumului III?
O escrocherie... fără păgubasi �n urmă cu c�teva decenii, piata antichitătilor din Londra a fost puternic zguduită de una din cele mai mari escrocherii ale timpului, al cărei obiect a fost o celebră statuetă orientală, din aur masiv, de mare valoare, aflată �n posesia unuia dintre cei mai cunoscuti negustori din metropolă.
�ntr-o zi acesta primeste un telefon de la directia hotelului Astoria, prin care este invitat să viziteze �n interes de afaceri un magnat american, aflat �n trecere prin Anglia. Negustorul de antichităti se conformează, soseste �n luxosul apartament al magnatului, unde este primit de secretarul acestuia care �i comunică dorinta patronului său de a achizitiona pretioasa statuetă. I se spune că pretul nu contează. Tentat de afacere, anticarul se arată dispus să cedeze vechea operă de artă pentru suma de 100000 de lire. Omul, �nsotit de o pază puternică, aduce statueta, este introdus la bogatul american, care - c�nd află pretul acceptat de secretar - se arată surprins de mărimea sumei si ezită să cumpere statueta. Totusi p�nă la urmă, coplesit de frumusetea acesteia, semnează cecul, spre bucuria negustorului de antichităti, care la afacere c�stigase nu mai putin de 25 la sută.
Consider�nd că are o zi norocoasă, anticarul se grăbeste să-si investească cecul �n c�teva tablouri de valoare. La această nouă afacere negustorul de tablouri c�stigă si el 25 la sută. La r�ndul său, negustorul de tablouri cumpără c�teva bijuterii pretioase, iar bijutierul realizează si el un beneficiu de 25 la sută. �n sf�rsit, din m�nă �n m�nă, cecul ajunge la cel de-al zecelea negustor. Toti negustorii prin m�na cărora a trecut cecul au obtinut c�te un c�stig de 25 la sută.
Toată lumea era foarte multumită de c�stigul realizat. Iată �nsă că ultimul negustor descoperă că cecul este fals! Magnatul american, �n realitate un escroc de mare clasă, �si luase de mult tălpăsita. Al zecelea negustor, cel care rămăsese cu cecul fără nici o valoare, l-a dat �n judecată pe cel de-al nouălea negustor: acesta din urmă l-a actionat �n judecată pe a optulea si asa mai departe, primul fiind dat �n judecată de cel de-al doilea. Dar primul pe cine să mai dea �n judecată?
Si iată, după zile si nopti de frăm�ntare, acestuia �i vine o idee. O �mpărtăseste celorlalti nouă negustori, care, at�t respectului ce-i purtau, c�t mai ales pentru că prin solutia găsită nimeni nu păgubea, ci dimpotrivă, toti răm�neau �n c�stig, acceptară solutia �n unanimitate. Stiti cum a fost rezolvată problema?
Ore anapoda Pe nici unul dintre ceasurile mele nu mă pot bizui! Toate merg anapoda. Fată de ora exactă, pendula, bunăoară, răm�ne �n urmă cu 2 minute pe oră. Ceasul de voiaj nici el nu-i mai grozav, fată de pendulă o ia �nainte cu 2 minute pe oră. Ceasul de masă, si el, fată de ceasul de voiaj, răm�ne �n urmă cu 2 minute pe oră. �n sf�rsit ceasul de m�nă fuge si el, cu 2 minute �n comparatie cu desteptătorul.
Astăzi la ora 12 le-am potrivit pe toate c�nd s-a dat la radio ora exactă. Tare sunt curios să văd c�t va arăta ceasul de m�nă diseară , la ora 19!
Operatie simplă Se stie că adunarea si scăderea sunt cele mai simple operatii ale aritmeticii. Si totusi. Dacă vreti să vă amuzati putin - nu �nsă fără oarecare bătaie de cap - �ncercati să efectuati următoarea scădere: dintr-un număr care are suma cifrelor sale 45, scădeti un alt număr, compus din aceleasi cifre, care, la r�ndul său, are suma cifrelor tot 45, astfel �nc�t restul să aibă (ati ghicit probabil!) suma cifrelor tot 45! Cu acest prilej veti observa si o "coincidentă".
1) nu, pentru ca cetateanul nu este mort :d ?
2)nu se stie, ca el doar s-a culcat pe pat ?
3)pentru ca sotia lui sa fie declarata vaduva, el trebuie sa fie mort.si daca e mort nu se poate insura. ?
e bine?
200 ?�n raftul bibliotecii Pe unul din rafturile bibliotecii, asezate corect, �n ordine, se află trei volume ale unei opere literare. Fiecare volum are 200 de file. C�te file se găsesc �ntre prima filă a volumului I si ultima filă a volumului III?
La toate popoarele(nu doar din America Latina)
da
3. 1 ora pentru ca ceasul desteptator are doar 12 ore.
987654321-123456789=864197532Operatie simplă Se stie că adunarea si scăderea sunt cele mai simple operatii ale aritmeticii. Si totusi. Dacă vreti să vă amuzati putin - nu �nsă fără oarecare bătaie de cap - �ncercati să efectuati următoarea scădere: dintr-un număr care are suma cifrelor sale 45, scădeti un alt număr, compus din aceleasi cifre, care, la r�ndul său, are suma cifrelor tot 45, astfel �nc�t restul să aibă (ati ghicit probabil!) suma cifrelor tot 45! Cu acest prilej veti observa si o "coincidentă".
la celalalte la care am raspuns, este bine?
Hai sa reinviem thread-ul asta si sa mai punem umpic neuronul/ii la treaba
1.Ce simbol matematic putem pune intr 2 si 3 astfel incat sa ne rezulte un numar mai mare decat 2 dar mai mic decat 3 ?
2..Un savant gaseste la polu nord 2 cadavre..si isi da seama ca sunt adam si eva.Cum si-a dat seama?
3.Sunt literele:
O, T, T, F, F, S, S, E, N, ...
Care este urmatoarea litera?
4.Trei intrerupatoare langa o camera in care se afla un bec. Se presupune ca de afara nu se poate vedea absolut nimic de nicaieri, si ai voie sa intri o singur data in camera. Cum faci sa vezi care intrerupator aprinde becul?
2.S-au criogenatHai sa reinviem thread-ul asta si sa mai punem umpic neuronul/ii la treaba
1.Ce simbol matematic putem pune intr 2 si 3 astfel incat sa ne rezulte un numar mai mare decat 2 dar mai mic decat 3 ?
2..Un savant gaseste la polu nord 2 cadavre..si isi da seama ca sunt adam si eva.Cum si-a dat seama?
3.Sunt literele:
O, T, T, F, F, S, S, E, N, ...
Care este urmatoarea litera?
Nu
2. Nu aveau buric
Corect.
PS: De acum o sa dau thanks cui raspunde corect, ca sa nu postez atat
1 - radical ? nu pot sa il tastez...
By AndRewqp in forum Hardware
By Prototype93D in forum GSM
By PumaS in forum Hardware
By paunstefan in forum Software
By bubu32 in forum Help Desk
Bookmarks