La varsta de aproximativ 5 ani aveam in casa o consola Atari 2600 si imi amintesc sa fi jucat doua jocuri speciale, Keystone Kapers si River Raid dar erau foarte grele pentru mine. Trecuse vremea si o data cu venirea frumoasei varste de 10 ani a sosit si consola Terminator, reusind pana la urma sa adun peste 50 de casete petntru el. Erau jocuri foarte tari, de multe ori veneau prietenii sa incercam un coop Chip & Dale, Battle Toads, Double Dragon. Singur ma jucam cu Ninja si Batman dar cu greu reuseam sa mentin gamepadul in stare functionabila .

Dupa Terminator a venit si o perioada mai lunga de schimbare a platformei cand au inceput sa predea informatica la scoala generala si ne-au dat sa "programam" cu LOGO; doamne ce vremuri... Atunci m-am imprietenit cu MS Dos si toate jocurile din acea vreme; in cele doua ore pe saptamana eram vrajit de noile jocuri care erau mult mai colorate si mai ... "reale" decat cele experimentate pana atunci. In sfarsit jocul Battletoads care era preferatul meu pana atunci a fost detronat de Golden Axe si Prince of Persia, acestea din urma oferindu-mi zile placute si nopti nedormite chiar si acum! Alte titluri interesante erau Doom si Little Big Adventure, Hexen si multe altele.

Cand am implinit varsta de 14 ani atunci in sfarsit am avut propriul computer personal Pentium 1 MMX cu Windows 95, initial nici nu stiam la ce sa-l folosesc pana un prienten mi-a adus un disc si a zis: "O sa-mi multumesti mai tarziu"... Era Diablo care urma sa ajunga jocul cu cea mai buna atmosfera ever, din punctul meu de vedere. Eram obsedat de acel joc invatand fiecare dialog si cunoscand fiecare coltisor. Au urmat Septerra Core, Gorky17, Crusader No remorse, prea multe sa le pot include complet.

Am uitat tot ceeace inseamna o consola, nu credeam ca acele jocuri care m-au distrat in copilarie o sa-mi placa la fel ca jocurile de PC pana in ziua aceea... O zi frumoasa de toamna al anului 2006, o zi in care nu am avut absolut nimic de facut si am cutreierat cu un prieten un hypermarket, negasind alta ocupatie. Pe rafturile unui magazin de electronice era expus un televizor conectat la o consola PS2 Slim si era pornit un joc... ciudat...familiar parca. Trebuia sa-l incerc! Dupa ce m-au dat afara din magazin o jumatate de ora mai incolo fiindca scoteam sunete de extaz combinat cu strigate triumfatoare a doua zi "mi-am dedicat viata" sa-mi cumpar acel joc. Este vorba despre God of War, jocul jocurilor, rege asupra tinutului numit divertisment, o experienta de neuitat si o iluminare a cailor demult pierdute pentru mine; a fost mai mult decat atat, era scopul si motivatia mea intr-una. Desi o investitie precum a cumpara o consola noua era prea coplesitoare pentru un baiat care isi termina liceul si nu avea un ban in buzunar, mulgeam si piatra sa am un PS2 dar numai si numai cu acel joc care m-a varjit; dar totodata am descoperit un nou univers de jocuri necunoscute cum ar fi: Final Fantasy 10, Rachet & Clanck, Devil May Cry sau Shadow of the Colossus.

Nu a fost altfel nici cu PS3, initial nu m-a interesat deloc dar cand a aparut jocul God of War 3... endingul partii al doilea nu facea decat sa puna paie pe foc, era un must have. Astfel sunt detinator de PS3 din 2010 si m-am imprietenit cu produsele Sony, cu jocurile exclusive care imi ofera experiente placute, de neegalat si m-am hotarat sa raman console gamer din motive care sunt cunoscute oricarui consolist dintre voi, incercand sa-mi largesc orizonturile spre alte experiente si alte console dupa limitarile timpului si a bugetului.