Nici nu stiu de unde sa incep.Acest film este o calatorie, nu una spirituala, ci una psihedelica.Exista multe filme mind**** cu twist-uri si altele,dar acesta este plin de scene halucinante care i-au redat o atmosfera psihedelica.Scena de la inceput cu privitul in oglinda(care este filmata in stil POV) mi-a amintit de o scena asemanatoare din filmul La Haine din 97, doar ca cea din Enter The Void este mai complexa din punct de vedere tehnic.Cinematografic, pelicula este superba cu cadre delirante ce efectiv se joaca cu creierul privitorului.Povestea este una destul de tragica, tragismul acesta "crescand" tot mai mult spre finalul filmului.Imi imaginez cum l-as fi perceput daca as fi fost pastilat.Singurul minus al filmului, daca pot sa-l numesc asa, a fost durata(2h40m).Cred ca ar fi fost la fel de bun si daca ar fi avut 2h sau chiar 1h50.Scena cu zburatul deasupra orasului Tokyo consider ca poate avea un efect purificator asupra mintii(caci filmul nu poate fi privit de oricine fiind destul de lung cu o desfasurare foarte lenta).De-abia astept sa vad si restul filmelor ale lui Gaspar Noe.Vad ca este un regizor pe placul meu.Recomand acest film, dar inainte sa il vizionati, asigurati-va ca nu aveti alte treburi de facut fiindca merita vazut fara distrageri.
Reply With Quote