"Saptamana trecuta am implinit 40 de ani si nu imi venea sa ma dau jos din pat in acea dimineata. Am reusit sa ma adun si sa merg jos pentru micul dejun, in speranta ca sotia mea imi va spune 'La multi ani!' si imi va face un cadou. Insa de abia mi-a dat 'Buna dimineata!', ce sa mai vorbim de 'La multi ani!'. M-am gandit... 'Asta e casnicia pentru tine, insa copiii... Copiii isi vor aminti'.
Copiii au venit, au mancat si nu mi-au adresat nici macar un cuvant. Asa ca atunci cand am iesit din casa sa merg la serviciu eram destul de deprimat.
Cand am intrat in birou, secretara mea Joanne a spus: 'Buna dimineata, sefule, si la multi ani!'. M-am simtit putin mai bine stiind ca macar cineva si-a amintit. Am lucrat ca un zombie pana la ora 1, atunci cand Joanne mi-a batut in usa si a spus: 'Stii, e o zi asa frumoasa afara si e ziua ta, de ce nu mergem sa mancam, doar tu si eu?'. Am spus: 'Multumesc, Joanne, e cel mai bun lucru pe care l-am auzit toata ziua. Haide sa mergem!'.
Am mers la pranz, insa nu in locul obisnuit. M-a dus intr-un bistro intim, la o masa privata. Am baut doua pahare si mi-a placut foarte mult mancarea. In drum spre birou Joanne a spus: 'Stii, e o zi asa frumoasa... Nu trebuie sa ne intoarcem chiar acum la birou, nu?'. I-am raspuns: 'Nu. La ce te-ai gandit?'. Mi-a spus: 'Haide sa mergem la mine, e aproape'.
Dupa ce am ajuns la apartamentul ei, Joanne s-a intors spre mine si a spus: 'Sefule, daca nu te deranjeaza, ma duc pana in dormitor pentru cateva clipe'. 'Ok', i-am raspuns emotionat. S-a dus in dormitor si, dupa cateva minute, s-a intors cu un tort urias...
Urmata de sotia mea, de copii si de zeci de prieteni si colegi de munca, toti cantand 'La multi ani!'
Iar eu stateam si ma uitam la ei...
De pe canapea...
Dezbracat".