Frumos scris Xander! M-ai uns pe suflet cu postarea de mai sus.

Echipa asta, cu plusurile si minusurile ei, m-a facut sa ma simt iar ca un copil ce se bucura de victoriile nationalei. Aveam 13 ani cand nationala se califica din grupa si il rugam pe tata sa ma lase sa ma vopsesc si eu in galben pentru meciul cu Italia.

Recunosc ca nu ma uit des la fotbal, mai prind cate un Champions League din cand in cand. Campania asta de calificare nu am vazut nici un meci pentru ca aveam asteptari zero. Eu din echipa asta recunoscut vreo 2 nume, restul ii vedeam prima oara. Am plecat cu zero asteptari si eram convins ca nu facem nimic, dar din respect pt calificarea lor nu aveam cum sa nu urmaresc meciurile, ba chiar cred ca am vazut aproape toate meciurile de la Euro pana acum.

Am tipat la goluri de mi-am speriat copilul in meciul cu Ucraina si apoi efectiv m-am lasat purtat de val si m-am bucurat ca un copil de tot ce a urmat. Am jucat si pierdut onorabil cu Belgia iar cu Slovacia, desi a aratat nasol de la TV meciul, am ales sa ma bucur de calificare si sa nu arunc critici in sus si in jos. Ne-am depasit conditia si mi-au depasit asteptarile la un Euro plin de surprize.

Inteleg si respect opinia fiecaruia si mai stiu ca la noi e ori nunta ori scandal in functie de rezultat dar nu inteleg de ce nu ai putea sa te bucuri si sa iei doar partile pozitive din micile victorii.

Felicitari Nita, Ratiu, Dragusin si R Marin. Ei mi s-au parut cei mai ok si pe ei i-am retinut dupa 4 meciuri.