5 Attachment(s)
Neil Armstrong, primul om care a pasit pe Lună, a murit. RIP
Astronautul american Neil Armstrong, primul om care a ajuns pe Lună, a murit la v�rsta de 82 de ani, a anunţat s�mbătă postul de televiziune american NBC News. Neil Armstrong fusese operat la inimă la �nceputul lunii. Aflaţi la bordul navetei Apollo 11, Neil Armstrong şi colegul său Buzz Aldrin au păşit pe Lună la 20 iulie 1969.
Astronautul s-a născut la 5 august 1930 la Wapakoneta, �n Ohio şi a �nceput cariera la NASA, agenţia spaţială americană, �n 1955. Neil Armstrong a condus prima misiune lunară americană, lansată la bordul rachetei Apollo 11. I-a avut alături pe astronauţii Buzz Aldrin şi Michael Collins. El a ajuns pe Lună �n modulului Eagle, �n iulie1969, şi şi-a asigurat locul �n istorie, după ce a declarat, atunci c�nd păşit prima dată pe Lună: "Este un pas mic pentru om, un salt uriaş pentru omenire".
Potrivit Reuters, familia fostului astronaut a anunţat s�mbătă decesul acestuia. "Am fost devastaţi să aflăm că Neil Armstrong a murit �n urma unor complicaţii (…). Neil a fost iubitul nostru soţ, tată, bunic, frate şi prieten", se arată �n declaraţia familiei.
Armstrong a fost suspus unei operaţii pe cord deschis pentru desfundarea unei artere coronare, la �nceputul lunii, la doar două zile după ce şi-a sărbătorit ziua de naştere, la 5 august. �n calitate de comandant al misiunii Apollo 11, Armstrong a devenit primul om care a păşit pe Lună, la 20 iulie 1969, c�nd a rostit celebrele cuvinte: "Este un pas mic pentru om, un salt uriaş pentru omenire". Aceste cuvinte reprezintă �n continuare unul dintre cele mai cunoscute citate din limba engleză. Neil Alden Armstrong avea atunci 38 de ani şi, chiar dacă atinsese unul dintre marile obiective ale omenirii, nu şi-a savurat realizarea, ci a părut dimpotrivă frustrat de recunoaşterea pe care i-a adus-o. "Cred că tuturor ne place să fim recunoscuţi, nu pentru un singur foc de artificii, ci pentru �ntreaga activitate", a declarat Armstrong �ntr-un interviu pentru CBS �n 2005.
Atunci c�nd a fost �ntrebat cum se simte ştiind că urmele lăsate de paşii lui vor răm�ne pe suprafaţa lunii probabil pentru mii de ani, el a răspuns: "Eu sper că cineva va merge p�nă acolo zilele astea să le cureţe". Se pare că Neil Armstrong n-a putut �nţelege niciodată de ce paşii săi pe Lună au atras at�t de multă atenţie, a spus şi James Hansen, autorul cărţii "First Man: The Life of Neil A. Armstrong".
Misiunea Apollo 11 a fost �nsă ultimul zbor �n spaţiu al lui Armstrong. �n anul următor i s-a dat o muncă de birou, la departamentul de cercetare avansată şi tehnologie de la NASA. După ce şi-a �ncheiat activitatea la NASA, Armstrong a dus o viaţă foarte discretă. Nu a avut un rol important la evenimentele care au marcat cea de-a 25-a aniversare a aselenizării, �n 1994.
Hansen a mai declarat că poveştile cu Armstrong care visa să ajungă �n spaţiul �ncă de mic nu sunt autentice, deşi legendarul astronaut s-a dedicat de la �nceput zborului. "Toată viaţa lui era dedicată zborului. Toată viaţa lui era dedicată pilotajului", a spus Hansen. La un an după misiunea Apollo 11, Armstrong a părăsit NASA pentru a deveni professor de inginerie la Universitatea din Cincinnati. El a şi locuit �n zona Cincinnati cu soţia lui, Carol. Armstrong lasă �n urmă doi fii, un fiu şi o fiică vitregi, 10 nepoţi, un frate şi o soră.
Neil Armstrong - Wikipedia
http://www.youtube.com/watch?v=3_h6U6UhH1U
