6 Attachment(s)
User Review: Mass Effect 2
Un titlu ca Mass Effect 2 este greu de analizat, mai ales daca vrei sa scrii un review care are mai mult de 200 de cuvinte si da impresia ca a fost gandit dincolo de simplele grafica/pocpoc/nota10� Este greu de analizat pentru ca intai trebuie sa te decizi in ce directie o vei lua; il vei trata ca un joc de sine statator sau ca parte a unei trilogii? Si aici sta dilema principala a acestui titlu, pentru ca luat singur, trebuie sa o spun de acum, jocul nu m-a atins ca ceva atat de impresionant pe cat lasa hypeul, asteptarile si miile de voci nuantate fanboystic sa se inteleaga. Dar sa nu pornesc pe o nota negativa.
Urmand o dorinta arzatoare de a scrie reviewuri ce, sa spunem, intind corzile clasice intre care ar trebui sa respire un articol de acest fel, voi reveni asadar des la comparatii intre acest titlu si primul Mass Effect pentru ca schimbarile aduse o cer.
Va rog sa luati aminte, ca desi nu voi strica nimanui cheful cu spoilere legate de poveste si nu voi spune nimic ce trailere, dev diaries sau reclame nu au spus pana acum, imi voi exprima parerea legata de lucruri specifice ale jocului. Nu recomand a citi celor ce considera spoiler faptul ca in ME2 apar nave spatiale.
Story
Oricine este interest de acest joc probabil stie deja ce ar trebui stiut in legatura cu universului acestuia deci am sa ma limitez la ce este relevant. Povestea jocului incepe bine, cu Normandy atacata si distrusa de un inamic necunoscut in acel moment, atac ce se sfarseste cu Shepard, ca un capitan adevarat, ducandu-se la fund cu nava sa. Tehnic, aici fundul oceanului este spatiul. Dupa acest moment fast forward 2 ani mai tarziu. Shepard este readus la viata de Cerberus, o organizatie cu tendinte teroriste ce aparent are ca scop final protejarea intereselor umanitatii. Misiunea ta e sa afli ce se intampla in spatele disparitiei unor intregi colonii umane cauzate de aceeasi Collectors care au distrus Normandy. Bun.
Tot ce faci in joc sta sub amenintarea ca te indrepti spre o misiune sinucigasa, o trecere printr-un relay ca sa ataci Collectors la sursa, un loc de unde nimeni nu s-a mai intors. Si asa este, deciziile luate in timpul jocului pot duce la un scenariu fara speranta dar oricat de mult incearca sa sublinieze sublimul cliseu de kamikaze, povestea nu are substanta celei din primul ME. Nu ai nici un sentiment de urgenta, de importanta, de graba spre acest scop. Aici e primul sector unde faptul ca este mijlociul dintr-o trilogie isi arata capul urat. Este o poveste-punte, daca vreti, spre ME3 si se simte asta in tot. Felul in care curgea povestea in primul urca in importanta si urgenta spre masura ce alergai spre final, riscurile si miza crescand direct proportional. Aici nu avem de a face cu Reapers, adevarata amenintare si asta fura un pic din cantitatea de epic a povestii. Tind sa cred ca felul in care toata lumea iti aduce aminte ca misiunea e sinucigasa e felul lor de a adauga importanta unei povesti de altfel, neimportanta in imaginea larga a trilogiei.
Tot timpul jocului, plimbandu-ma prin univers si stand ore sa farmez resurse, sa dansez si sa imi hranesc pestii mi-au dat un sentiment de batut piciorul pe loc.
Primul ME suferea clar cand era vorba de sidequests, cele mai reusite fiind cele ce implicau personal membrii echipei. Bioware a simtit feedbackul pozitiv la aceasta, implicand notiunea de loyalty pentru fiecare membru al echipei recrutat. Fiecare are o poveste secundara si o misiune secundara cu care il poti ajuta, devenind astfel loial. Iar aici, culmea, jocul face totul foarte bine. Practic cele mai satisfacatoare bucati ale povestii sunt cele secundare, sa afli trecutul personajelor ce te inconjoara, pentru ca te duc prin situatii si scenarii diverse.
Tin sa mentionez ca Bioware a prezentat in campaniile lor publicitare toti membrii echipei ca psihopati criminali de necontrolat, probabil sa atraga publicul american dornic de badassery. Toate personajele insa sunt foarte bine create, foarte bine diferentiate si fiecare e mai mult si detine o personalitate mult mai profunda decat lasa se vada la inceput.
Sa ne intoarcem la stilul inutil de a trage o concluzie dupa fiecare categorie.
ME2 vs ME
Privit singur ME2 sufera in cazul povestii principale si straluceste in ceea ce le priveste pe cele secundare. Luat ca parte a unei trilogii, este o punte buna intre primul si concluzia acesteia si castiga mult avand backgroundul si universul bogat pe care Bioware a avut grija sa le creeze. Nu m-a facut insa niciodata sa simt ca este ceva important in joc, nu in felul in care primul o facea. Din fericire povestea isi revine un pic spre final, dar asta doar sa dovedeasca teoria mea de punte catre ME3.
Gameplay
Din nou o dilema cauzata de asteptarile fata de acest joc. Eu unul asteptam un RPG dar nu am gasit unul. ME2 este un third person shooter si oricine indrazneste sa ma contrazica merita batut peste sfarcuri cu o carcasa de Jade Empire sau KOTOR. Daca asteptati totusi un shooter manjit cu ramasitele a ceea ce putea fi un RPG reusit nu veti fi insa dezamagiti.
La fel ca si in cazul povestii jocul face ceva excelent si ceva� umm.. nu atat de reusit sa spunem. Excelent este combatul. Shootingul se simte bine, ai acces usor la abilitatile tale si cele ale coechipierilor si per total este extrem de entertaining. Nu agreez perfect noul sistem cu ammo si in general urasc idea tampita ca daca iti iei 50 d gloante si te ascunzi 10 secunde te vindeci dar what the hell, e fun. Please bring back the healthbar though...
Acum partea nu atat de buna. Stiu ca unii prefera sistemul asta nudist de RPG dar pe mine pur si simplu ma enerveaza. ME2 a renuntat la loot, a renuntat la seturi de armuri si arme cu stats, a renuntat la armuri de tot pentru coechipieri in favoarea unui sistem de upgrades. Desi imi place ca poti customiza armura in fel si chip, inclusiv culoarea chilotilor, se vede de la o mila ca partea cu stats este pusa pe locul 2. Cand la descrierea unei armuri vezi intai 40 de randuri in care se povesteste cum este facuta din limba magica al unui dragon magic amestecat cu un aliaj super rar gasit numai la capatul curcubeelor iar apoi vezi trecut in fuga �Shields +10� iti dai seama ca partea de RPG nu a fost chiar prima lor preocupare.
Cu toate astea, sistemul de upgrades este ok, nu da gres neaparat cu ceva decat ca mergea la un sequel Gears of War, nu ME. Personal, partea RPG din ME2 oferind atat de putin, am dat click la toate upgrades posibile si am ales armele ce mi se parea ca se simt mai bine si armurile ce aratau mai cool, fara sa simt nici o schimbare in gameplayul normal, nici macar pe cel mai greu nivel de dificultate.
Practic, cat tii capul la cutie si folosesti cu cap puterile oferite de Roata, poti infrunta armate in fundul gol si inarmat cu o prastie spatiala.
Normandy SR2, de asemenea poate fi imbunatatita cu upgrades ce ajuta sau nu in misiunea sinucigasa sau la adunat resurse si include o camera rezervata capitanului unde poti face tot felul de chestii inutile dar placute.
Trebuie sa mentionez Galactic Map. Faptul ca te misti cu nava pe ea nu este feature inovativ, este doar un cursor pe care il misti, foarte lent, foarte ineficient si foarte stresant. Este un mod cheap de a mari timpul petrecut in joc, la fel sistemul de adunat resurse si foarte eficientele de in a rupe ritmul jocului, surorile Hacking si Bypassing.
Ce mai trebuie adaugat e ca Shepard poate face sex cu orice misca pe nava. Asta include roboti de bucatarie, deschizaturi in blindajul navei sau scurgerile de la bai. That man will hump anything. Am mentionat pentru ca aparent, this is a big deal. Deci cumparati jocul, are boobz.
ME2 VS ME
ME2 aduce niste mult dorite imbunatatiri ale sistemului de lupta, daca inainte luptele erau doar o formalitate pentru a afla urmatoarea bucata de poveste, acum abia astepti sa rupi un cap de geth sau sa arunci in aer ceva. E fun. ME2 arunca la gunoi totusi ce putea fi o optimizare a vechiului sistem, catre o imbinare perfecta a 2 genuri diferite, aplicand o simplificare radicala a partii sale de RPG. Pacat. Primul ME facea de asemenea calatoritul pe harta, hacking si bypassing efficient, sincer si fara praf in ochi. ME2 incearca ieftin sa te tina pe loc cu gimmicks.
Eye Candy & Sound
Lookul universului Mass Effect este probabil unul dintre cele mai reusite ale oricarui joc din ultimii ani. Stilul minimalist si steril al intregului univers, planete diverse si speciile de extraterestri, lens flareul specific seriei si designul navelor, armurilor si armelor il fac cu adevarat deosebit. Artistic, ME2 ramane aceeasi placere vizuala ca si primul. Tehnic, desi natural superior primului, cu texturi mai bogate, caractere mai detaliate si lipsa totala a texture-poppingului, nu este cel mai avansat joc de pe piata, dar in mod sigur nu dezamageste. Sar in ochi, ca si in primul, anumite lucruri, ca parti ce par nefinisate ale anumitor planete, vegetatia urata acolo unde exista si fetele personajelor specifice engineului Unreal.
Muzica este in ton cu stilul universului iar manelele cosmic nu dezamagesc dar in acelasi timp nu sunt nici foarte diferite de primul nici cele impresionante din ultimii ani.
Voice actingul, in ciuda efortului depus, ramane la fel de plastic. Nu ma intelegeti gresit, este genial s ail auzi pe Sheen, dar stilul jocului nu permite dialog normal, convingator si reusit. Este pur si simplu o limitare a faptului a sistemului de dialog al jocului, acum poti spune ceva pe un ton moale, apoi poti tipa iar in momentul urmator spui ceva in soapta. Luand aceasta in considerare, voice actingul este excelent, sa spunem cel putin in felul in care suna vocile, daca nu acting propriu-zis.
Putinele probleme tehnice ale jocului ar fi blocatul prin nivel, desi personal mi s-a intamplat doar o singura data si aparent game crash total. Acesta din urma, desi mentionat de multi, nu mi s-a intamplat. Sunetul are obiceiul rar de a se intrerupe, cateodata de tot, cateodata ramane doar sunetul de fundal samd, dar nu este o problema care apare des.
ME2 vs ME
ME arata inca foarte bine dar ME2 reuseste sa aduca imbunatatiri atat in design cat si pe partea tehnica. Texture poppingul este in trecut iar jocul este foarte bogat in modele de arme si armuri care mai de care mai cool looking. Au becuri si toate cele. Muzica ramane la fel potrivita dar sunetele generale ale jocului nu pot fi criticate cu nimic. Voice actingul ramane la fel de plastic, dar considerabil mai bun decat primul in ceea ce priveste calitatea. Mici probleme tehnice inca il bantuie dar nu reusesc sa strice experienta totala.
Concluzie
Nu am nici o indoiala fata de faptul ca Mass Effect 2 este un joc foarte bun. Toate elementele il fac un joc bun, a evoluat mult de la primul si toate semnele arata spre un final de trilogie excelent. Are insa multe probleme daca vrei sa il privesti ca un produs multimedia cinematic serios, pentru adulti. Multi ar spune ca nu poti compara cu filme sau carti dar ME2 o cere cu nesimtire sa fie cautat de noduri in papura, se vrea o experienta matura si intunecata si pentru mine nu este.
Am citit multe reviewuri si tin sa mentionez ca multa lume exagereaza felul in care i-a impactat povestea sau cat de mari sunt schimbarile aduse de faptul ca au importat personajul din ME. Imi este greu sa ma bucur pentru ceva doar ca este prima data cand cineva o face. Recunosc este un gimmick simpatic si este placut sa vezi fete din primul joc, dar doar la asta se rezuma. La vazut fete. Nu simti ca ai avut un impact major, parca toti cu care te intalnesti spun �Stii ce ai facut in primul? Multumesc! Dar sa vezi ce impact o sa aiba in Mass Effect 3!� Este subtire si refuz sa dau din coada pentru asa ceva.
De asemenea vreau sa dau un shoutout pentru toate metodele artificiale de a mari durata de joc, Harta Galactica si cursorul ei glorificat, sistemul greoi de adunat resurse redundant in imaginea mare de "Cerberus are fonduri imense blabla", hackingul si bypassing, care desi nu sunt rele, intrerup ritmul jocului.
ME2 vs ME intrebati?
ME2 este Shooter mai bun. Este in acelasi timp un RPG mai prost. Doi pasi inainte, unul inapoi.
Varianta jucata a fost cea de Xbox360. A fost terminat o data pe Hardcore, cu optiunea Import Character din ME1 si am explorat cam tot ce a oferit Universul in materie de side quests. Mai a fost jucat inca o data pe Insanity, momentan ramanand doar misiunea finala de facut. Un om mergea prin padure si vede o ciuperca. Se duce langa ea, o mangaie si zice: "Ce ciuperca frumoasa!", la care ciuperca: "Si ce?"
Story:8
Gameplay:9
Sunet:9
Grafica:10
Multiplayer:N/A
Nota Finala:9
