Ghid de acvaristica, intretinere acvariu, pesti, plante si echipamente - Pets - Page 0

Ghid de acvaristica: intretinere acvariu, pesti, plante si echipamente - v1.2

I. Introducere: Dupa ce am primit atat de multe intrebari referitoare la acvarii, echipamente pentru acvariu, solutii pentru a salva pestii dintr-o situatie mai mult sau mai putin nefericita, m-am decis sa fac un mic ghid pentru cei care vor sa afle mai multe despre aceasta minunata lume a necuvantatoarelor. O lume minunata, dar costisitoare, va spun de la inceput. Cei care doresc sa riste cu aparate home made, cu bombe de CO2, cu filtre de slaba calitate, le spun de la inceput ca acesta nu este un ghid pentru ei. Aici nu facem experimente ci vom incerca sa invatam de la cei mai buni in acvaristica (voi pune biografia la sfarsit) pentru a nu face aceleasi greseli. Totodata, tin sa precizez ca acest ghid se va baza pe metode moderne in acvaristica, si nu pe modalitati de acum 20 de ani de a intretine acvariul, pe principiul "ai mei pesti traiau acum 20 de ani cu apa de la chiuveta si cu mamaliga".

Sper ca acest ghid sa ii ajute atat pe cei incepatori cat si pe cei care cauta raspunsuri la intrebari mai dificile. Voi incerca sa raspund aici tuturor intrebarilor legate de acvaristica, insa doar in masura in care personal am testat lucrul respectiv. Nu din alt motiv, dar urasc sfaturile "din auzite" sau sfaturile atoatecunoscatorilor. Nu sunt un expert, incerc doar sa ajut punand la un loc informatiile acumulate de mine, asa cum mi-am dorit si eu initial sa gasesc... cand am cautat ca disperatul solutii salvatoare, sau mi-am pierdut nopti intregi asteptand un raspuns pe cate un forum sau la vre-un email trimis la producatorii produsului respectiv. Prin urmare va multumesc anticipat pentru intelegere si zic sa incepem cu inceputul:

II. Acvariul si natura: Incepem prin a incerca sa intelegem ca pestii si plantele noastre din acvariu au nevoie de un mediu pe cat mai apropiat de cel din natura. Si cum in acvariul nostru nu avem ciclul zi-noapte, nu avem rauri curgatoare, ploaie... si mai rau, trebuie sa ne bazam pe o apa de la robinet cu un prea mare continut de cloruri... ei bine, in acest caz trebuie sa facem in asa fel incat sa "simulam" un mic colt de natura. Cu cat veti mentine calitatea apei si valorile sale mai apropiate de natura, cu atat pestii si plantele voastre vor fi mai fericite. Si pentru ca vorbim de natura/natural, mentionez de la inceput ca una din cele mai mari greseli ale acvaristilor incepatori este aceea de a introduce in acvariu chimicale. Mai exact, solutii "minune" care pe prospect spun ca va calmeaza pestii, ii vindeca de orice, trateaza plantele de alge, fac apa cristal si asa mai departe. Va spun sincer ca nu exista asa ceva... este pur marketing, mare parte din aceste solutii avand efect negativ mai devreme sau mai tarziu fie asupra plantelor, fie asupra pestilor. Tot ceea ce trebuie sa faceti in acvariul vostru este sa-l mentineti cat mai echilibrat si mai apropiat de natura. Pentru aceasta, vom avea nevoie de o groaza de echipamente care sa ne ajute. Haideti sa continuam cu echipamentele necesare intr-un acvariu (de apa dulce).

Intai vom face o listare cu toate echipamentele necesare unui acvariu, dupa care vom trece la prezentarea rolului fiecaruia in parte:

• III.1. Acvariul - Bazinul
• III.2. Filtrul - intern sau extern
• III.3. Mediile de filtrare
• III.4. Sistemul de iluminare - Lumina
• III.5. Incalzitorul de apa - cu termostat
• III.6. Incalzitorul de substrat
• III.7. Chillerul - Racitorul de apa
• III.8. Pompa de aer - cu piatra de aer
• III.9. Pompa de apa
• III.10. Pompa de recirculare
• III.11. Sistemul CO2 - Instalatia de dioxid de carbon
• III.12. Sterilizatorul UV - Filtrul UV
• III.13. Accesorii (Termometru, Minciog, Curatator geamuri, Curatator substrat, Hranitor, Prize reglabile, UPS, Surface skimmer, Gravel cleaner)
• III.14. Teste de apa

Prezentarea elementelor de baza dintr-un acvariu:

• IV.1. Apa
• IV.2. Substratul
• IV.3. Decorul
• IV.4. Plantele
• IV.5. Pestii
• IV.6. Hrana

Vom trece in revista si "operatiunile" necesare intr-un acvariu:

• V.1. Ciclarea acvariului
• V.2. Construirea unui acvariu
• V.3. Declorinarea si filtrarea apei de la robinet
• V.4. Intretinerea acvariului
• V.5. Fertilizarea
• V.6. Testarea (Cap. III.14)

Dupa care vom finaliza cu cateva sectiuni mai "speciale":

• VI.1. Sfaturi practice
• VI.2. Intrebari si raspunsuri
• VI.3. Comparatii produse si recomandari
• VI.4. Linkuri si documentatii utile acvaristului
• VI.5. Bolile si medicamentatia pestilor
• VI.6. Algele si modalitati de combatere

III. Prezentare echipamente:

III.1. Acvariul (bazinul)

Este dupa cum va imaginati, cel mai important lucru. Aici se poate aplica cu succes de 100% conceptul de "Cu cat mai mare cu atat mai bine!" si "Niciodata nu este prea mare!". Contrar ideilor preconcepute, un acvariu mare (sa zicem de 300-400L) este mult mai stabil si mai usor de intretinut decat un acvariu mic (30-50L). Un dezechilibru sau chiar si un soc termic va avea intotdeauna mult mai mari sanse sa apara la un acvariu mic. Singurele dezavantaje ale unui acvariu mare sunt acelea ale investitiilor mai mari (lumina mai puternica, filtrare mai mare, si bineinteles spatiul).

Fiind primul lucru cu care porniti, si cel mai greu de manevrat, va recomand sa va ganditi bine inainte de achizitionarea unui acvariu. Va recomand sa incepeti prin a va gandi ce pesti si care este numarul pestilor pe care ii doriti in acvariu. In functie de numarul acestora veti achizitiona acvariul (sau construi) si nu invers. In ajutorul vostru voi veni cu un simplu calcul pe baza caruia va puteti calcula marimea acvariului necesar. Atentie, intotdeauna se calculeaza marimea pestelui la maturitate si nu cand este mic.

• pestii pana la 5 cm au nevoie de 1,5 litri de apa/cm de lungime. De exemplu un neon (de 4 cm) are nevoie de 1,5 x 4 = 6 Litri de apa
• pestii de 5 - 9 cm au nevoie de 2 litri de apa/cm de lungime. De exemplu un ramirez (de 7 cm) are nevoie de 2 x 7 = 14 Litri de apa
• pestii de 9 - 13 cm au nevoie de 3 litri de apa/cm de lungime. De exemplu un ancistrus (de 10 cm) are nevoie de 3 x 10 = 30 de Litri de apa
• pestii de peste 14 cm au nevoie de 4 litri de apa/cm de lungime. De exemplu un hoplo (de 15 cm) are nevoie de 4 x 15 = 60 de Litri de apa

In calculul vostru va trebui sa tineti cont de capacitatea utila de apa, nu de capacitatea totala a acvariului. De exp. la un acvariu de 50 x 50 x 50, cu capacitatea totala de 125 Litri, vom scade 3cm pierduti la partea superioara (ca doar nu umpleti acvariul pana la "buza") si 7cm pentru substrat. In felul acesta, acvariul va avea o capacitate (aproximativa, avand in vedere ca in acvariu va mai "fura" din spatiu si pietrele, mopanii, elementele de decor, etc.) de 100 Litri.

Nu uitati sa luati in calcul absolut toti pestii si nevertebratele (melcii, racusorii, etc.). Nu mergeti pe ideea ca "hoplo si corydoras stau mai mult pe jos" sau "ancistrusii stau mai mult ascunsi sau pe geamuri". Indiferent unde vor sta, acestia "respira" si produc excremente pe masura.

Trecand peste calculul marimii acvariului, ajungem la forma sa. Aici trebuie sa spun un NU hotarat acvariilor tip "bol". S-a dovedit stiintific faptul ca pestii tinuti in bol fie vor trai maxim 1/4 din cat ar trai in mod normal, fie vor "innebuni" datorita reflexiei cauzate de forma ovala. Cei care tin pesti in boluri nu au nici un fel de treaba cu acvaristica. O fac pentru ca asa au vazut in filme...

In mod normal, este de preferat forma clasica, dreptunghiulara, mai mult alungita. Forma cea mai armonioasa este obtinuta atunci cand lungimea este egala cu inaltimea inmultita cu 2. Inaltimea va fi usor superioara latimii acvariului in afara cazului unui acvariu incastrat, in acest caz solutia fiind inversa. Pentru inaltime, datorita presiunii apei, a distantei necesara pentru lumina de a ajunge la substrat, plus a modului greu in care se manevreaza un acvariu inalt, nu se recomanda mai mult de 50-60cm. Datorita refractiei apei si a efectului de "lupa" a geamului, trebuie sa tineti cont de faptul ca adancimea va fi mult mai mica "la vedere" decat este in realitate. De exp. o adancime de 40cm in realitate va parea de aproximativ 30cm.

Pozitionarea acvariului. Este iarasi foarte importanta, mai ales tinand cont de faptul ca dupa umplerea cu apa, aceasta nu se va mai modifica. Sau in cazul acvariilor foarte mari, mutarea lui fiind aproape imposibila, plus riscul de a sparge sticla sau cedarea siliconului. Optim, este recomandat sa pozitionati acvariul in asa fel incat in acesta sa nu patrunda deloc lumina solara, pentru a elimina riscul de a va trezi cu alge. In plus, in timpul verii scapati de problema incalzirii foarte mari.

Calculati totul inainte, avand in vedere sa nu il asezati pe langa aparatura electronica. Oricat v-ati chinui, mai devreme sau mai tarziu tot veti da ceva apa pe langa. Nu neglijati suportul acvariului, acesta fiind in cazul acvariilor mari un mare risc. Nu cred ca doriti sa va gasiti acvariul spart, pe jos... doar pentru ca nu ati dorit sa faceti intarituri metalice la acvariul dvs. Totodata, este bine ca sub acvariu sa puneti un strat de polistiren sau un material care sa absoarba "socul" si sa reduca din neregularitatile suportului.

Capacul, este iarasi o parte importanta. Trebuie sa va ganditi bine inainte de a opta pentru un acvariu inchis (cu capac) sau open top (fara capac). Aici veti avea avantaje si dezavantaje:

• la acvariu cu capac ai acces mai greu in acvariu
• la acvariu cu capac se evapora mult mai multa apa
• la acvariu cu capac caldura era mult mai mare (de-aici si minusul de mai sus)
• la acvariu cu capac poate aparea si un miros de alga enervant
• la acvariu cu capac nu poti lasa plantele sa-si scoata florile in afara
• la acvariu cu capac nu poti modifica distanta lampilor fata de nivelul apei
• la acvariu cu capac este mai dificil amplasarea diverselor echipamente
• la acvariu cu capac este aproape imposibila montarea echipamentelor de tip hang-on
• la acvariu cu capac ai sanse mai mici sa-ti gasesti pestii saritori pe langa acvariu
• la acvariu cu capac nu te trezesti cu apa aruncata de catre pesti in salturile lor
• la acvariu cu capac nu-ti va intra praf/mizerie in acvariu

Personal am optat pentru acvariu open-top pentru a lasa plantele sa se ridice. In plus, am acces mai facil la pesti/plante. Din pacate, solutiile open-top de obicei sunt mai costisitoare, lampile suspendate fiind ceva mai greu de gasit.

Pe langa acvariul vostru, nu neglijati achizitionarea unui acvariu maternitate sau a unui acvariu de carantina. Pentru ambele cazuri, acvariul comunitar nu este recomandat. Fie veti ramane fara puisori, fie veti imbolnavi toti ceilalti pesti in cazul unei boli. Intotdeauna este recomandat ca pestii noi cumparati sa ii tineti in carantina, sub observatie.

Inchei prin a spune ca recomand oricarui incepator sa porneasca de la un acvariu de minim 60L (50L utili). Un acvariu serios, indiferent de pestii pe care-i doriti, incepe de la 240L. In cazul celor mai experimentati, se poate achizitiona si un nano (15-30L), insa va trebui sa va limitati la pesti foarte mici si in numar mic. Sau eventual la racusori... sau de ce nu, chiar la acvariu doar cu plante.

III.2. Filtrul

Cel mai important echipament ce nu trebuie sa lipseasca nici-unui acvariu, filtrul are rolul de a curata apa de impuritati si de a elimina elemente daunatoare pestilor prin metode mecanice, biologice si chimice. Filtrul este un un echipament care cu ajutorul unui motoras va circula apa din acvariu prin diverse medii de filtrare, mentinand o apa curata si sanatoasa pentru pesti.

La achizitionarea unui filtru, trebuie sa va uitati la volumul de apa pe care il poate filtra pe ora, precum si la capacitatea acestuia. Daca la capacitatea mediilor de filtrare depinde de cat de multi pesti aveti, cat de multa mizerie fac, la volum trebuie sa va orientati inspre un filtru cu un debit de 2-3 ori mai mare decat volumul acvariului. De exp. pentru un acvariu de 100L, in mod normal se recomanda un filtru cu debit de 300L/h. Dar, aici va rog sa luati in calcul urmatoarele probleme: Producatorii specifica de obicei capcacitatea pompei, si nu a debitului real. De exp. un filtru JBL e1500 (de 1500L/h), cu mediile incluse, de-abia daca are 8-900L/h. Si acesta la pornire. In foarte scurt timp, datorita mizeriei, ajunge la 6-700L/h. In concluzie, luati valoarea de 6-700L/h ca fiind cea reala, si nu de 1500L/h.

Filtrele pot fi impartite in 2 categorii: filtre interne (care de obicei au volum mai mic si care vor fi pozitionate in acvariu) si filtre externe (de obicei cu capacitati mai mari de filtrare si care au posibilitatea de a fi wet&dry). Daca aveti posibilitatea si va puteti permite financiar, mergeti pe filtru extern fara a sta prea mult pe ganduri. Voi expune mai jos avantajele si descrierea fiecarui filtru in parte:

Filtrul Intern: utilizat de obicei in acvarii mai mici, acestea de obicei au o pompa de volum mic si o zona pentru mediile de filtrare (de obicei bureti). Cu ajutorul pompei acestea vor recircula apa din acvariu, trecand-o prin buretii respectivi, mizeria ramanand blocata in masa buretelui. Cu ajutorul bacteriilor ce vor coloniza buretele, mizeria va fi descompusa, scapand acvariul de exces de amoniac si nitriti. Din pacate, eficienta acestora este foarte mica, buretii colmatandu-se foarte repede. Exista si filtre interne mai bine gandite, compartimentate, ce permit instalarea pe langa bureti si a unor medii de filtrare chimice (carbune activ) sau a unor medii de filtrare biologica (sticla sinterizata de exp. sau piatra vulcanica, ce va fi colonizata de bacterii). Insa avand dimensiuni mici, acest tip de filtru este recomandat acvariilor mici, pana in 50L. Personal, chiar si la acvarii mai mici de 50L nu recomand folosirea unui astfel de filtru, care ocupa din spatiul si asa mic. Mai eficient este un filtru extern de tip hang-on (care se agata pe marginea acvariului), chiar daca are o capacitate la fel de mica.

Unul din cele mai bune filtre interne este Eheim Aquaball care are multe avantaje fata de "concurenta". In primul rand, este modular (puteti umple compartimentele sale cu orice alt tip de media de filtrare). In al doilea rand, are cea mai mare arie de "suction", adica trage mizeria din toate directiile. In al treilea rand, capul pompei este sferic, permitand rotirea in orice directie. Nu in ultimul rand, poate fi folosit sub nivelul apei fara sa fie nevoie de a face valuri (pentru oxigenarea apei) intrucat in partea superioara are un difuser ce va trage aer si va imbogati apa cu oxigen. Mai mult, se gasesc in comert accesorii si media de filtrare speciale pentru el (nu e nevoie sa va confectionati singuri bureti sau alte nebunii).

Filtrul Extern: acesta are de obicei forma unei canistre prin care circula apa cu ajutorul unei pompe de apa incorporate, se pozitioneaza in afara acvariului, si are de obicei suprafata mare de filtrare. Avantajul principal este acela ca nu va ocupa spatiu in acvariu, apa fiind trasa si intoarsa in acvariu doar cu ajutorul a doua furtune. In plus, cand doriti sa il curatati, nu este nevoie sa deranjati niciodata acvariul.

In filtrul extern vom gasi (sau vom pune, pentru ca multe din ele vin doar cu anumite medii de filtrare) toate tipurile de medii de filtrare. Acestea vor fi organizate optim in urmatoarea ordine:

• Prefiltru mecanic (de obicei un burete cu porozitate mare)
• Inele ceramice sau arcuri de plastic pentru maruntirea mizeriei mari si pentru micsorarea fluxului de apa
• Bureti cu porozitate mai mica pentru filtrare mecanica
• Bile, inele sau pietre cu porozitate mare, pentru filtrare biologica
• Vata de perlon pentru ultimul stadiu de filtrare si captarea mizeriei de mici dimensiuni

In anumite cazuri, se folosesc si medii de filtrare de carbon activ, rasini sau diverse extrase din plante cu diverse roluri asupra apei. De exp. carbune activ se foloseste pentru a elimina clorul, mirosul sau a substantelor nedorite. Din pacate, carbunele activ va elimina si elemente active din medicamente sau fertilizare, de aceea nefiind folosit in acvarii plantate.

La filtrele externe aveti si alt avantaj. Si anume pe furtunul de retur al acestora puteti conecta un filtru UVC sau un reactor de CO2, un chiller sau un incalzitor extern, fara a mai ocupa spatiu in acvariu. Atentie insa, conectarea acestor echipamente poate duce la scaderea si mai mult a volumului de apa real.

Daca cel mai mare filtru intern are o capacitate maxima de 8L (Bioflow 8.0 de la Juwel) cu o pompa de maxim 1000L/h, filtrele externe pot sari si de 20L, cu puterea pompei de 3500L/h (Fluval FX5 de exp.). Dar si in acest caz, pot spune ca am testat... si cu mediile incluse, un Fluval FX5 care este specificat ca are 3500L/h ajunge real pe la 1900L/h, pe cand un Eheim 2080 sau Eheim 2180 care are 1700L/h, cu mediile incluse ajunge real la 1200L/h. Concluzia o trageti singuri.

III.3. Mediile de filtrare

In mod normal, multi din lumea acvaristicii dau prea putina importanta mediilor de filtrare si le includ repede la categoria Filtre. Ei bine, nu este atat de simplu, iar diferenta dintre un filtru umplut cu medii din fabrica pentru a iesi cat mai ieftin si un filtru cu medii de filtrare bune poate fi diferenta dintre a avea o apa murdara, tulbure si o apa cristal.

Mai mult, sunt producatori care nici macar nu includ medii de filtrare, cumparatorul trezindu-se dupa ceva timp ca filtrul sau extern sau intern are eficienta aproape zero in acvariu. Si asta pentru ca multi vand filtrele doar cu bureti de exp. neluand in calcul faptul ca nu toti oamenii stiu despre ce alte medii de filtrare trebuie sa puna in acvariu. De aceea, le vom enumera pe toate aici, vom vedea ce rol are fiecare si de ce nu, compara eficienta acestora. Mediile de filtrare se imparte in 3 categorii:

Medii de filtrare mecanice: acestea de obicei sunt bureti, vata de perlon, plasa cu ochiuri fine sau orice alt material care nu actioneaza asupra valorilor apei, ci are doar rol de a capta particulele din apa (mizeria). Aceste filtre mecanice, indiferent de cat de mult vor fi colonizate sau nu de bacterii, in timp se vor colmata, si va trebui sa le spalati sau schimbati. Daca doar le spalati, faceti acest lucru usor, folosindu-va de apa din acvariu, si nu apa de la chiuveta. Daca le schimbati, folositi produse ce contin culturi de bacterii pentru a repopula mediul respectiv. Incercati ca atunci cand spalati/curatati aceste filtre, sa o faceti partial. Adica, nu spalati tot filtrul, ci doar cate un burete, doi. In felul acesta nu riscati sa deciclati filtrul.

In cazul filtrelor mari, sau a celor compartimentate, mediile de filtrare mecanice este bine sa le organizati in urmatoarea ordine: Intai puneti un burete prefiltru (care sa opreasca mizeria mare, de exp. frunze care ajung in filtru). Dupa aceea puneti un filtru cu porozitate mare, dupa care unul cu porozitate mai mica... si in final vata de perlon, ce va capta cele mai mici particule.

Medii de filtrare biologice: fara acest tip de filtrare, pestii vostrii nu au nicio sansa. Practic pe aceste medii se vor forma colonii de bacterii (nitrobacter si nitrosomonas) care au rolul de a transforma substantele toxice din apa (in special amoniacul, aparut ca urmare a descompunerii hranei neconsumate, sau a dejectiilor acestora) in nitriti si nitrati, acestia din urma fiind consumati de plante (ca nutrienti).

Probabil veti spune "Dar pestii in rau, nu au filtre biologice, bile si alte nebunii". Complet gresit. Colonii de bacterii se formeaza inclusiv pe nisip, in roci vulcanice (poroase)... Chiar si in acvariul vostru un rol important biologic il are nisipul (in special cel poros sau cu origine vulcanica), si de aceea este recomandat sa nu spalati nisipul daca vi se pare murdar... ci doar sa-l curatati (cu ajutorul unui Gravel Cleaner, despre care vom discuta mai jos).

Mediile optime pentru aceste colonii de bacterii sunt cele comerciale, de la firme precum Sera (Siporax), Eheim (Substrat Pro), AquaMedic (Cerapore), Seachem (Matrix), JBL (Micromec). Acestea se lauda majoritatea cu suprafete de peste 450m2 la un litru de media (JBL se lauda chiar si cu 1500m2 la un litru, dar din pacate doar se lauda). Personal recomand Siporax de la Sera si Eheim Substrat Pro. Siporaxul este din ceramica poroasa si are avantajul de a fi sub forma de tub (lasand apa sa treaca prin interior fara sa se colmateze), iar Substrat Pro-ul fiind din sticla sinterizata sub forma de bile mici, poroase ce permit o foarte mare suprafata pentru bacterii.

Atentie, daca mediile mecanice la un moment dat se vor schimba complet/arunca (mai ales vata de perlon), mediile biologice nu se vor arunca (asa cum specifica unii producatori - deh, sa mai scoata niste bani in plus). Mediile biologice pot fi folosite fara probleme ani de zile, eventual spalate (partial) in functie de mizeria produsa in acvariu.

Totodata, in compartimentele pentru media biologica, va recomand sa nu "inghesuiti" pe cat de mult posibil. Aceste medii au nevoie sa "respire" si sa circule apa printre ele. Pe acelasi principiu este recomandat si incalzitorul de substrat (despre care vom discuta mai jos) care formeaza curenti de aer prin substrat, permitand acestuia sa "respire".

Medii de filtrare chimice: acestea sunt de obicei medii care vor actiona chimic asupra valorilor apei sau se doreste eliminarea substantelor daunatoare pestilor. Aici putem enumera carbunele activ (pentru eliminarea clorului, a mirosului urat, a substantelor nedorite), rasinile schimbatoare de ioni, orz fermentat (pentru reducerea algelor), si diverse alte substante ce pot ridica sau cobora pH-ul, CH-ul, reduce nitratii sau nitritii.

Personal nu folosesc in acvariu nici-un mediu de filtrare chimica. Optim intr-un acvariu este sa nu aveti niciodata nevoie de chimicale. De-a lungul timpului am testat diverse "minunatii" care spun ca te scap de alge fara succes. Succesul consta in echilibrarea valorilor din acvariu si a da plantelor si pestilor fix cat au nevoie. Orice exces duce la dezechilibru, ceea ce duce la probleme pestiucilor sau plantelor.

III.4. Lumina

Acesta este un subiect greu in acvaristica, fiind un element care pe o parte poate ajuta la crearea unui acvariu superb si pe de alta parte il poate umple de alge. Este totusi un subiect pe care cei ce isi doresc un acvariu steril sau un acvariu fara plante il pot ocoli cu usurinta. Acestora li se recomanda un neon daylight (care imita lumina naturala) si eventual un neon colour (care sa scoata in evidenta culorile pestilor). Pentru ceilalti insa e un subiect complex si complicat (mai ales daca ne adancim in calcule cu lumeni, IRC, temperaturi de culoare, etc.). Dar, haideti sa incercam sa simplificam un picut.

In primul rand, lumina o puteti aranja fie in capac, fie suspendat (de tavan sau cu suporti pe geamurile acvariului), fie sub apa (pentru moonlight, led-uri, etc.). In al doilea rand, putem categorisi lumina in urmatoarele tipuri:

• becuri cu incandescenta (nu se recomanda)
• tuburi fluorescente (T8 - folosite din ce in ce mai putin datorita eficientei slabe si a caldurii produse)
• tuburi fluorescente compacte (T5 - cu eficienta mai mare decat T8 si mai putina caldura emanata)
• lampi metal halide (HID - High Intensity Discharge - care au insa dezavantajul costurilor ridicate)
• benzi cu LED (recomandate doar pentru moonlight sau ambianta, necunoscandu-se inca efectul indelungat asupra plantelor)

Mai departe, apare intrebarea "cata lumina este suficienta pentru acvariul meu ?". Well, pentru fiecare acvariu regula este diferita. Sunt cei care iau in considerare regula watt/litru, sunt cei care iau in calcul regula lumen/litru... insa toate acestea sunt irelevante (sau relevante) in functie de ce plante detineti (sau vreti sa aveti). Orice regula ati folosi insa, va recomand sa mergeti pe tuburi de calitate, special concepute pentru acvariu. Sa nu va mirati ca folosind tuburi de iluminat pt. apartament va veti trezi cu tone de alge in acvariu... sau ca vor muri plantele (incet, dar sigur).

Pentru a simplifica un pic, sa luam cazul unui acvariu de 100L (90 x 30 x 40), plantat moderat (40-50% din suprafata) unde nu se doreste sa se cheltuiasca exagerat (HID sau HDI-uri). In acest caz, mergem pe T5-uri, cele mai folosite lampi in momentul de fata. Daca ne luam dupa formula watt/litru, la acvariul de 100L pentru plante cu necesitati minime ar fi suficient 50W, pentru plante cu necesitati medii 75W si 100W pentru plante cu necesitati mari. Pentru a ajunge la o lumina medie spre mare, mergem pe o lampa suspendata cu 2 tuburi de 45W si 895mm (atentie mare la acvariul dvs. intrucat tuburile pentru acvariu au marimi dedicate... nu veti gasi orice marime dorita). Mergand pe 2 tuburi de 54W, vom alege unul Daylight (care sa imite lumina naturala) si unul Plant (care desi da o lumina mai slaba pentru ochiul uman, ajuta la cresterea plantelor).

La alegerea producatorilor de lampi e iarasi o mare dilema. Personal am avut mari dezamagiri cu lampile Juwel si JBL. Desi de aproape 10 ori mai ieftine, pana si lampile Osram Lumilux 865 (965 nu se mai produce) si Osram Fluora au fost mai eficiente. Daca va permite insa bugetul, va recomand sa mergeti pe lampi dedicate de la Dennerle, Arcadia, Giesemann. Acestea pe langa eficienta foarte mare (IRC peste 85), au avantajul ca sunt "imbracate" cu o folie UV Stop, care filtreaza lumina UV sub 400 nm (cea care este in principal responsabila de cresterea algelor).

Apare dupa aceea dilema "cat timp sa las neoanele pornite ?". Intr-un acvariu pornit de curand, recomand maxim 8-9 ore pe zi, iar pentru un acvariu "ciclat" (adica dupa cel putin o luna-doua de la instalare) recomand maxim 10-11 ore pe zi. Puteti folosi si o pauza la pranz, care contrar multora, nu are un efect negativ asupra plantelor, ba chiar in unele cazuri ajuta (la urma urmei, in natura sunt si perioade cu nori, perioade cu ploaie, nu este soare/lumina toata ziua). Singurul lucru recomandat este sa nu aveti o pauza de mai mult de 2-3 ore, iar perioada in care neoanele stau pornite sa fie de minim 4-5 ore (pentru a da suficient timp plantelor pentru fotosinteza).

In cazul in care in acvariul vostru nu aveti un sistem de reducere a pH-ului, introducere de CO2 si nu fertilizati, va recomand sa mergeti pe o lumina mai slaba. In cazul acvariului de mai sus, de 100L, mergeti pe un singur tub Daylight, sau doua mai mici, de maxim 50W. Altfel, lumina puternica va stimula cresterea plantelor, acestea vor "cere" si mai mult CO2, fertilizanti... pe care daca nu ii introduceti, vor duce la moartea plantelor. Totodata, lumina foarte puternica fara plante de suprafata (sau cu frunze mari) poate duce la stressarea pestilor si dupa cum se stie, cele mai multe boli ale micutilor sunt cauzate de stress.

Trebuie sa aveti in vedere ca tuburile nu vor tine "forever". Chiar daca acestea ar putea tine ani de zile inainte sa se "arda", nu este recomandata folosirea lor mai mult de 8-10 luni (desi majoritatea producatorilor indica si peste 12 luni). Iar la schimbarea respectiva, daca aveti mai multe tuburi, nu le schimbati niciodata pe toate odata. O pauza de o saptamana-doua este binevenita (sau va veti trezi cu alge).

Un alt element deloc de ignorat referitor la lumina sunt reflectoarele (care de obicei se monteaza in "spatele" neoanelor si aduc un spor de lumina in acvariu). Desi multi producatori lauda aceste reflectoare cu "100% more light", va rog sa nu ignorati reclama. Adica, sa nu considerati ca daca ati pus reflectoare veti dubla lumina din acvariu. De fapt reflectoarele ajuta la directionarea luminii "pierdute" din "spatele lampii" si in nici-un caz nu veti avea dubla lumina.

Pentru cei care vor sa "simuleze" lumina lunii pentru a-si studia pestiucii noaptea, le recomand lumina moonlight, care de obicei o gasiti sub forma unui grup de leduri de culoare albastra. Puteti sa va creeati si voi propriul sistem de iluminare cu leduri, insa nu exagerati aici (de exp. sa puneti 100 de leduri la un acvariu lung de 1m) pentru ca veti produce un disconfort atat plantelor cat si pestilor. La un acvariu de 1m lungime, cred ca suficiente sunt 10-12 leduri. La urma urmei se doreste sa se creeze o lumina difuza si nu de a inlocui lumina zilei.

III.5. Incalzitorul

Incalzitorul intern este practic o rezistenta cu termostat introdusa intr-o capsula de sticla (sau plastic) care are rolul de a creste temperatura sau a o mentine la o anumita temperatura intr-un acvariu. Dupa caz, acesta poate fi chiar complet nefolositor (de exp. in cazul pestilor de apa rece cum ar fi carasii) sau extrem de folositor daca aveti pesti ce prefera temperaturi mari (in cazul unor camere reci sau unde iarna isi spune cuvantul). Insa chiar daca nu ati intalnit extreme foarte mari, consider ca incalzitorul este de nelipsit dintr-un acvariu. Nu este scump si ne asigura ca nu vor exista scaderi bruste de temperatura. Mai mult, acesta nu intra in functiune decat in cazul in care temperatura este cu un grad sub cea setata din termostat.

Pentru majoritatea pestilor, temperatura recomandata este de 24-26 de grade dar sunt si cazuri la poluri opuse (cum am si spus, carasii care prefera apa chiar si sub 20 de grade, sau discusii care prefera temperaturi de 28 de grade).

Va recomand ca la cumpararea unui incalzitor sa verificati ca nu cumva sticla sa fie crapata. Eventual testati incalzitorul inainte de a-l pune in acvariu intr-un vas. Totodata verificati foarte atent daca cumva apa din vas va "curenteaza". Nu radeti, in cazul in care intra apa in incalzitorul, va puteti trezi curentati. De pesti nu mai zic nimic. Cu ajutorul unui termometru verificati daca valoarea indicata de incalzitor este cea reala... mai ales daca ati optat pentru o chinezarie ieftina.

Daca va intrebati ce incalzitor este potrivit pentru acvariul dvs. ei bine, eu zic ca e ok sa mergem pe formula 1Watt/Litru. Prin urmare, un incalzitor de 500W va face fata cu brio unui acvariu de 500L.

Va recomand sa mergeti pe incalzitoare de firma, care au protectii, termostat serios, chiar si alarma audio in cazul in care temperatura este mult sub sau peste cea dorita.

Incalzitorul extern: in cazul in care doriti (ca si mine) sa nu aveti zece mii de instrumente prin acvariu si detineti un filtru extern, varianta optima este sa mergeti pe un incalzitor extern. Aceste se va instala pe furtunul filtrului, facandu-si treaba la fel de eficient ca si cel intern (cu conditia sa aveti totusi un flow pe masura la filtru). Totodata, va recomand sa puneti inainte si dupa incalzitorul extern un robinet, pentru cazul in care doriti sa spalati incalzitorul sau sa-l curatati, fara a fi nevoiti sa amorsati filtrul din nou. Sau, daca doriti, il puteti pune pe un T cu robinet si in felul acesta nu veti opri niciodata filtrul extern... insa eficienta incalzitorului extern va lasa de dorit.

Din pacate, pe piata nu prea exista incalzitoare externe, decat cele de la Hydor. Monopolul isi spune cuvantul, acestea fiind destul de scumpe pentru ceea ce fac.

III.6. Incalzitorul de substrat

Acesta este un sistem de incalzire a substratului care evident se instaleaza in substrat (inainte de a pune nisipul / pietrisul / fertilizantul), care desi este inventat de mai bine de 30 de ani de Dupla, inca se regaseste cu greu in acvariile romanilor. De ce, nu stiu... avand in vedere ca are pretul destul de mic (fara controller), este usor de instalat si aduce un beneficiu imens: prin incalzirea substratului se porneste un ciclu fizic si chimic prin intermediul curentilor de convectie. Mai exact, se incearca "simularea" din natura, unde in apa solul este cu 2-3 grade mai cald decat apa. La noi in acvarii din pacate, fara un incalzitor de substrat, substratul este invers, cu 2-3 grade mai rece decat apa. Din pacate acest lucru duce la efectul de "picioare reci" care nu fac deloc bine plantelor... in cazuri extreme ducand chiar la putrezirea radacinilor.

Incalzirea substratului aduce si alte beneficii (de fapt, numai beneficii), cum ar fi grabirea proceselor biochimice (nutrientii din substrat sunt mai usor asimilati), transportul nutrientilor prin substrat datorita curentilor formati si invers, transportul substantelor daunatoare afara din substrat (care altfel s-ar fi acumulat in substrat, ducand la "pungi" de mizerie).

Aici va pot recomanda incalzitoarele de substrat de la Dupla si Dennerle, desi sunt multi alti producatori de asa ceva. Daca va este frica sa instalati cabluri de 220V la dvs. in acvariu, atunci mergeti pe solutiile "low voltage" de la Dennerle (la 24V), sau faceti ca mine, si mergeti pe "Eco-line" care functioneaza la 12V. Chiar si la 12V, acestea produc aproximativ 40W, suficient chiar si pentru acvarii de 400L.

Daca va permite bugetul, merita sa achizitionati si controllerele cu termostat care se conecteaza la acest incalzitor de substrat, si care cu ajutorul a doua termometre (unul in acvariu si unul in substrat), vor regla intotdeauna perfect temperatura. Personal am preferat solutia unui timer... porneste incalzitorul odata cu aprinderea luminilor, se opreste odata cu stingerea lor. Temperatura masurata este ideala (cu 2 grade peste cea din acvariu) iar investitia este minima.

Singura problema la un astfel de incalzitor, este ca nu-l puteti instala odata ce ati pornit deja acvariul. Acesta trebuie lipit pe sticla (cu ventuze, insa eu va recomand sa puneti si un pic de silicon, pentru a nu avea surprize cand veti scoate o anumita radacina ce s-a prins de cablul de la incalzitor) inainte de a pune fertilizantul si pietrisul/nisipul.

III.7. Chillerul (racitorul)

Pe scurt, acesta este un "frigider pentru acvariu". Nu va speriati, este un mini frigider de fapt, care se instaleaza in afara acvariului si care trebuie conectat fie la filtrul extern, fie la o pompa ce scoate si introduce apa in acvariu. Acesta are un simplu rol: acela de a raci apa, unul din cele mai grele lucruri de realizat intr-o incapere prea calda. Daca tineti la plantele si pestisorii vostrii, lasati deoparte pretul exorbiant al acestui accesoriu (nu am inteles niciodata de ce un mini frigider costa de 2-3 ori cat un frigider de 10 ori mai mare, principiul de functionare fiind aproape identic) si il achizitionati.

Majoritatea plantelor rezista foarte putin la temperaturi de 30 de grade... multi dintre pesti la peste 26 de grade devin extrem de agitati, stressati. Mai mult, la temperaturi inalte concentratia de amoniac permisa este mult mai mica decat intr-un acvariu cu temperaturi joase. Practic, tinand temperatura sub nivele ingrijoratoare, nu riscati niciodata viata pestilor si a plantelor.

Am citit diverse metode de "racire" neconventionale... dintre care singurul care merita sa fie luat in calcul este aerul conditionat. Restul, cu ventilatoare care sa bata in suprafata apei sau alte dracovenii, nu-si au rostul. Nu numai ca vor duce la evaporarea mai rapida a apei, dar efectele lor sunt si minime.

Daca chiar nu va permiteti un chiller si nu aveti aer conditionat, singurul mod in care va mai puteti salva pestiucii si plantele, este sa faceti schimburi de apa dese (bineinteles, cu apa mai rece) sau sa montati un sistem de schimb la picatura... ce va ajuta la mentinerea unor temperaturi mai joase.

Atentie, un chiller este totusi un mare devorator de energie, asa cum este si un incalzitor. De obicei un chiller pentru un acvariu de 500L, va consuma in jur de 400-500W.

III.8. Pompa de aer

Personal nu recomand nimanui folosirea unei pompe de aer, decat poate in cazul in care filtrul acvariului nu poate asigura oxigenarea suficienta. Insa intrucat s-a pastrat placerea de a "vedea bule in acvariu", vom vorbi si despre acest accesoriu. Practic este o mica pompa alimentata la curent care introduce aer folosindu-se de o membrana, din afara acvariului in interiorul sau. In acvariu aerul este introdus cu ajutorul unei pietre de aer sau cu ajutorul diverselor "jucarii" de pe piata, gen "scoica" sau "scafandru". Sunt kitsch dupa parerea mea, dar, gusturile nu se discuta.

Recent cei de la Hydor au scos o pompa de aer care se monteaza complet in acvariu. Mai mult, au modele care pe langa bule mai si lumineaza (cu ajutorul unor led-uri). Deci daca vreti sa aveti ceva un pic diferit, be my guests.

Repet, in cazul in care nu doriti "bule in acvariu", este suficient sa asigurati ca filtrul dvs. va creea valuri la suprafata apei, oxigenarea apei realizandu-se la contactul apei cu aerul. Mai mult, daca aveti acvariu foarte bine plantat, oxigenarea este de preferat sa fie facuta de plante, si nu de "bule".

III.9. Pompa de apa

Acesta este un accesoriu iarasi foarte util acvaristului. Fie ca vreti sa scoateti sau sa introduceti repede apa in acvariu, fie ca vreti sa montati un reactor de CO2, un chiller sau un incalzitor extern... pompa de apa este intotdeauna de folos. Acestea se impart in mare in 2 categorii: cele care pot functiona si in afara apei, si cele care nu functioneaza decat in apa. Cu cele care functioneaza doar in apa puteti scoate apa, monta chiar un filtru temporar, conecta la un reactor de co2 intern... pe cand cu celelalte puteti opta pentru orice varianta.

Recomand folosirea acestora atunci cand aveti prea multe accesorii montate pe filtrul extern. Decat sa reduceti foarte mult volumul de apa conectand la acesta toate cele, puteti sa luati frumos o pompa de apa si sa montati la el toate cele. Mai ales ca pompele de apa de obicei au volum de apa net superior unui filtru.

III.10. Pompa de recirculare

Pompa de apa este un echipament fara de care un acvariu marin nu poate rezista, dar poate fi folositor si in cazul bazinelor de apa dulce, mai ales in cazul celor acvariilor mari (peste 300L). Aceasta are un simplu rol, si anume acela de a "misca apa" din acvariu... de obicei la un flow foarte mare (de la 1000L/h in sus). Mai nou, am vazut ca cei de la Hydor au scos chiar si pompa de recirculare pentru acvarii nano. Personal cred ca e exagerat... pana si cu un filtru intern micut reusind sa faci "furtuna" intr-un nano.

Rolul acesta de a "plimba apa" prin acvariu nu este doar un moft. Pe langa faptul ca se vor distra pestii sau vor face "exercitii" incercand sa innoate impotriva curentului, are cateva roluri extrem de importante: transporta nutrientii in acvariu, misca mizeria (de preferat spre sorbul filtrului), nu permite colmatarea zonelor unde filtrul nu ajunge.

Va recomand pompele de recirculare de la Hydor, cele numite Koralia, care au un debit de la 1000L/h pana la (tineti-va bine) 12500L/h. Sunt foarte usor de montat (cu magnet si ventuza), usor de manevrat (capul mobil, pe bila), usor de curatat (se desfac foarte usor) si cu grile suficient de bine asezate incat sa nu va traga pestiucii.

Este foarte recomandat mai ales daca aveti in acvariu pesti de rau (apa curgatoare) carora le place sa innoate impotriva curentului. E o adevarata placere sa-i vezi cum fac "exercitii" in curentii de apa generati de pompa de recirculare, chiar si atunci cand au la dispozitie un bazin mai lung de 1.5m.

III.11. Instalatia de CO2

Aici avem iarasi un subiect "fierbinte", mai ales daca ne lovim de "batranii" in acvaristica, ce nu pot fi convinsi sub nicio forma de faptul ca introducerea CO2-ului in acvariu are efecte benefice. E si normal, zeci de ani au fost indoctrinati cu ideea ca "CO2-ul este daunator pestilor si trebuie sa fie scos cat mai repede cu putina din acvariu". De aici si nebuniile cu pompe de aer "involburate"...

Ei pe deoparte au dreptate: CO2-ul in cantitati prea mari este daunator pestilor. Insa intr-un acvariu plantat, este un element de baza pentru plante. Si cine produce oxigenul in acvariile noastre ? Ati ghicit, plantele. Explicat intr-un mod simplu, introducerea CO2-ului necesar plantelor pentru fotosinteza, vor duce la plante sanatoase ce vor produce O2-ul necesar vietii in acvariu.

Mai mult, una dintre cele mai usoare metode de a reduce pH-ul intr-un acvariu, este metoda introducerii de CO2 in acvariu. Si cum pestilor nu le place socul de pH (cresterea sau scaderea brusca), o instalatie de CO2 este mai mult decat necesara. Mai ales in cazul unor pesti care nu pot trai decat la un pH mic (sa zicem 6.5).

Desi va puteti construi o asa zisa "bomba de CO2" sau puteti merge pe o instalatie de tip "spray", intrucat aici nu vorbim despre "jucarii" sau pericole in acvariu... nu vom prezenta decat adevaratul sistem de introducere a CO2-ului in acvariu. Acesta trebuie sa contina urmatoarele elemente:

• Butelia de CO2
• Reductorul de presiune
• Valva de siguranta
• Numaratorul de bule
• Reactorul de CO2
• Valva Electromagnetica
• pH Controllerul
• Sonda pH

Butelia de CO2: aici nu pot sa recomand decat butelia reincarcabila (avand in vedere ca veti avea nevoie de CO2 lunar sau in functie de cat folositi). Aceasta poate fi gasita in marimi de la 3L pana la 8L, si poate fi achizitionata chiar si de la producatorii de butelii (atata timp cat se potriveste cu reductorul de presiune achizitionat). Daca nu aveti spatiu, puteti merge si pe buteliile de la AquaMedic, Dupla, insa puteti avea probleme in a gasi o firma care sa riste sa incarce butelii mici (de 1-2L).

Reductorul de presiune: Dupa cum ii spune numele, acesta este un un reductor ce se monteaza pe butelie, si care scade presiunea gazului de la 80-250 de bari la 1.5 bari, cat este necesar pentru acvariu. Acesta de obicei are 2 ceasuri, unul care indica presiunea din butelie, si celalalt care indica presiunea de iesire din reductor.

Valva de siguranta: este un mic accesoriu care se monteaza pe furtunul de CO2 de 4/6 mm si care in cazul opririi alimentarii cu gaz sau a scaderii presiunii la 0 (cand se termina butelia) sa blocheze curgerea apei "inapoi" prin furtun.

Numaratorul de bule: sau Bubble Counter-ul este un accesoriu cu pret mic dar cu un rol mare. Practic este o fiola sau o sticla umpluta cu apa (sau lichid) prin care trece CO2-ul. Fiind aproape imposibil sa verificam cate bule pe secunda introducem in acvariu, bubble counter-ul este cel care ne sare in ajutor. Practic putem vizualiza in interiorul acestuia bula trecand prin lichid, totul devenind mult mai usor.

Reactorul de CO2: este poate cea mai importanta piesa a setului. Acesta, in functie de cat de eficient este, acesta va imbunatati apa cu CO2 ce va ajunge in acvariu. Reactoarele sunt de doua tipuri: interne si externe. Cele interne de obicei au un sistem "in spirala", CO2-ul si apa intrand in ele printr-un capat si trecand prin toate spiralele, ies "combinate" prin capatul celalalt. In teorie, deoarece am avut mari probleme cu astfel de reactoare... inclusiv cu cel de la Dupla. Recomand reactorule extern, care pe langa faptul ca au o capacitate mai mare, sunt si mai usor de curatat... au avantajul ca pot fi umplute cu diverse tipuri de bile... trecerea apei si a CO2-ului printre acestea ducand la o dizolvare mai eficienta a CO2-ului in apa.

Valva Electro-magnetica: este practic o valva ce se va conecta la iesirea gazului din reductorul de presiune, care insa este un pic mai speciala pentru ca se conecteaza la curent si la pH controller. In felul acesta, pH controllerul poate opri/porni fluxul de CO2 ori de cate ori are nevoie.

pH Controllerul: pe langa reactor, cea mai importanta piesa. Si poate si cea mai scumpa. Aceasta, folosindu-se de sonda pH, va masura nivelul pH-ului din acvariu, comandand oprirea electrovalvei atunci cand pH-ul ajunge la valorea corecta si pornind-o atunci cand este necesar introducerea de CO2 pentru a fi scazut pH-ul. Un controller bun va detine functii de monitorizare, functii de alarma, functii de intervale pentru zi si noapte. Mai mult, acestea au si functii de calibrare, stiut fiind faptul ca in timp o sonda pH isi pierde acuratetea.

Sonda pH: este o sonda speciala pt. acvarii (nu incercati cu sonde pentru gradinarit), care se conecteaza la pH controller si va sta introdus in acvariu. Practic aceasta furnizeaza valoarea pH-ului catre pH controller. Atentie mare, nu va zgarciti la a cumpara o sonda ieftina, chinezeasca. Am facut astfel de greseli, si valorile sunt pe departe de a fi corecte. Unde mai punem ca o sonda pH buna va tine de 4-5 ori mai mult decat o chinezarie. Aceste sonde sunt si de 2 feluri: de plastic si de sticla. Desi e mai scump, vi-l recomand pe cel din sticla (este mult mai sensibil la valorile pH).

Acestea fiind spuse, in comert veti putea gasi multe kit-uri de CO2, mai mult sau mai putin eficiente. Cert este ca un sistem complet si serios, va costa o caruta de bani. Personal am mers pe o solutie "pe bucati" si am ajuns la aproape jumatate de pret si cu o butelie de 10 ori mai mare.

III.12. Sterilizatorul UV

Sterilizatorul sau filtrul UV (sau UV-C) este un dispozitiv care se monteaza extern (pe furtunul de out al filtrului extern sau al unei pompe de apa) ce contine o lampa UV care are rolul de a distruge microorganismele si sporii de alge. Filtrul UV are totodata rolul de a tine sub control bacteriile si parazitii care circula prin apa, scazand riscul de imbolnavire al pestilor.

Contrar miturilor, un filtru UV nu este cel care va face apa cristal... acesta pe langa filtru va ajuta insa. Desi se spune ca acesta distruge inclusiv bacteriile benefice, acest lucru nu este adevarat, acestea de obicei aderand la suprafetele de pe mediile biologice. Cu toate acestea, va recomand sa nu puneti in folosinta un filtru UV decat la cateva saptamani dupa pornirea acvariului.

Un efect extraordinar il are asupra "apei verzi". Am vazut efectul asupra unui acvariu unde se chinuia de saptamani sa scape de apa verde (care de fapt se datoreaza unei alge microscopice). Cum sa spun, in maxim 3 ore acvariul arata ca nou cu ajutorul UV-ului.

Din pacate insa, desi nu am putut testa daca acest lucru, un filtru UV are si dezavantajul de a se "lua" si de elementele din fertilizanti, descompunandu-i. Eu, desi fertilizez zilnic, folosesc totusi UV-ul 3-4 ore pe zi fara a vedea o problema majora in cazul plantelor. Ba din contra, dau pe-afara.

III.13. Accesorii

Termometrul: nu mai e nevoie sa-l prezentam, si totusi, iata-l. Mult cunoscutul termometru, fara de care nu puteti scapa nici macar in acvariu. Aici va recomand fie un termometru digital bine calibrat (practic in acvariu nu va sta decat sonda), fie clasicul termometru cu alcool (cel cu lichid rosu). Cel pe baza de mercur este mult mai putin sensibil si dureaza mai mult pana se stabilizeaza. In plus, cel cu alcool in cazul in care se sparge in apa, nu afecteaza cu nimic. Pe cand cu mercurul aveti sanse va omorati pestiucii.

Minciog: iarasi, un element care nu trebuie sa va lipseasca. De toate formele, in toate marimile... eu totusi va recomand mincioagele serioase, din plasa mai fina (pentru a nu rani pestii) si care nu au cusatura groasa (unde de obicei se vor prinde ancistrusii si alti "ventuzisti"). Aveti grija cu manuirea lui. Cu cat transportati pestii mai usor, cu atat vor fi mai putin stressati. De aceea eu folosesc de obicei mincioage mult mai mari decat ar trebui. Chiar daca sunt mai greu de manuit, provoc mai putin stress pestilor.

Curatator geamuri: pare o bagatela, dar nu e asa. Mai ales cand veti avea alge lipite pe geam, pe care cu greu le puteti da jos chiar si cu lama. In aceste cazuri, clasicul burete nu mai este suficient si va trebuie fie un curatator cu magnet foarte puternic, fie un curatator cu lama. Aveti mare grija sa nu zgariati geamul sau sa taiati siliconul de pe marginile acvariului.

Hranitor: desi pare un moft, e salvator mai ales in situatiile in care plecat de acasa pentru perioade mai indelungate. Acesta de obicei are baterii (tin cateva luni) si poate fi setat sa dea de mancare de cateva ori pe zi. Se pot programa si orele, iar la cele mai destepte, chiar se pot programa mai multe rotiri odata. Pe langa acesta, trebuiesc mentionate si accesoriile pentru zonele de hranire. Se gasesc in comert cele sub forma de inel (care nu permit imprastierea mancarii de tip fulgi prin tot acvariul) si cele sub forma de con (cu mici gaurele) pentru hranirea cu hrana congelata sau viermusi.

Prize reglabile: pentru a nu sta sa va chinuiti in fiecare zi cu pornitul/opritul neoanelor, cu pornitul/opritul diverselor accesorii... va recomand o priza programabila. Se gasesc peste tot la noi in comert si au preturi foarte ok. Personal prefer prizele programabile electronice, insa puteti opta si pentru cele mecanice daca va place "zgomotul".

Daca doriti sa mergeti un pas mai departe, va recomand prizele de la Gembird SIS-PM. Pe langa faptul ca au protectie, pot fi programate via USB prin calculator, cu un soft foarte destept. Puteti face programul pentru ore/zile/saptamani/luni/ani sau puteti creea un loop. Eu aici am optat pentru un Gembird SIS-PM Bluetooth, pentru ca acvariul este mai departe. In felul acesta, nici macar cablul USB nu mai este necesar. Stati linistiti, priza are propria memorie... odata programul trimis catre ea, nu mai este necesar calculatorul. Insa atata timp cat este conectata la PC, puteti opri/porni oricare din prizele sale (cu exceptia a doua care nu sunt programabile) oricand doriti.

UPS: am specificat de nenumarate ori. Filtrul nu se opreste niciodata (decat temporar atunci cand il curatati). La fel, daca aveti si controller pH, chiller, etc... Ce va faceti daca aveti probleme cu curentul insa ? In acest caz, un UPS poate fi salvator. Si nu numai pentru a tine in functiune echipamentele de baza, ci si pentru a va proteja de scurt-circuit.

Surface Skimmer: un echipament de obicei ignorat, acesta are un rol (chiar daca temporar) important. Si anume acela de a indeparta pelicula neplacuta care se formeaza de multe ori la suprafata apei. In felul acesta scapati de aspectul neplacut dar si imbunatatiti schimbul de gaze dintre apa si aer. Acesta se conecteaza fie la filtrul extern, fie la o pompa de apa.

Curatator substrat: sau Gravel Cleaner-ul este foarte folositor cand vrem sa curatam substratul de mizerie, resturi de mancare sau dejectii. Desi pe piata se gasesc diverse "jucarii" care se leaga la pompe de aer sau de apa, va recomand Gravel Cleaner-ul de la Eheim, cu baterii. Este categoric cel mai bun. Atentie insa, daca aveti substrat mai mic de 2mm, nu va fi eficient.

III.14. Teste de apa

Desi multi ignora aceste teste, vor ajunge mai devreme sau mai tarziu sa le considere necesare. Nici chiar cei mai experimentati acvaristi nu pot verifica valorile apei "din ochi". Iar de cele mai multe ori, valorile apei sunt singurele care ne pot spune ce trebuie sa "reparam" si unde. Cel mai bun mod de a tine un acvariu este acela de a mentine parametrii apei la valori optime.

Cei mai importanti parametrii pe care trebuie sa-i monitorizati sunt:
- pH : optim intre 6.5 - 7.5, dar conteaza ce specii de pesti aveti in acvariu. In functie de valorile pH-ului, apa este acida, neutra sau bazica:

• sub pH 7 apa este acida (nu va faceti griji, acida nu inseamna ca apa contine acizi periculosi ci materii organice acide/acizi humici)
• un pH 7 (de obicei intre 6.8 si 7.2) inseamna ca apa este neutra
• peste pH 7 inseamna ca apa este bazica

- Kh : duritatea carbonatilor. In functie de acesta se calculeaza cantitatea optima de CO2 ce trebuie introdusa pentru scaderea pH-ului. Voi atasa tabelul aferent. Cresterea Kh-ului se face prin produse din comert (Kh+) fie prin adaugarea a � de lingurita de bicarbonat de sodiu la 100L de apa.
- Gh : duritateaa generala. Aceasta da "numele" tipului de apa pe care-l avem in acvariu. Astfel:

• Gh intre 0 si 4 = apa foarte moale
• Gh intre 4 si 8 = apa moale
• Gh intre 8 si 12 = apa cu duritate medie
• Gh intre 12 si 18 = apa cu duritate mare
• Gh intre 18 si 30 = apa dura
• Gh peste 30 = apa foarte dura

- NH3 / NH4 : amoniacul. Acesta este cel mai toxic produs ce apare in acvariul vostru. Valoarea optima si constanta trebuie sa fie 0 (zero)
- NO2 : nitritii, rezultatul interventiei bacteriilor si a oxigenului asupra amoniacului, deasemenea foarte toxic pentru pesti. Valoarea optima si constanta trebuie sa fie 0 (zero)
- NO3 : nitratii, rezultatul interventiei bacteriilor asupra nitritilor, mai putin toxici pentru pesti (in cantitati mici) si folositi ca fertilizanti de catre plante. Valoarea optima se invarte in jurul valorii de 20 (douazeci)

Ceilalti parametri sunt la fel de importanti, insa doar in cazul acvariilor plantate:

- NO3 : nitratii, recomandat intre 10 - 30
- Fe : fierul, recomandat intre 0,03 si 0,2
- PO4 : fosfatii, recomandat sa fie intre 0,02 si 0,5
- CO2 : dioxidul de carbon, in functie de duritatea carbonatilor. Optim intre 20 - 30

O atentie mare trebuie sa aveti si cu urmatorii parametrii, chiar daca nu trebuie sa testati foarte des:

- Cu : cuprul, care in valori peste 0,03 poate fi considerat otrava pentru pesti
- O2 : oxigenul, cu valori optime intre 3 si 6

Exista multe kituri si testere pe piata, insa nu sunt foarte multe cele care sa merite atentia. Dintre cele "ieftine si rapide" recomand de la JBL kitul Easy 5 in 1 (cu 50 de betisoare), cu ajutorul caruia puteti sa aflati intr-un minut valorile pH-ului (de la 6,4 la 9,0) a kH-ului (de la 0 la 20), a Gh-ului (de la <3 la 21), a NO2 (de la 0 la 10) si a NO3-ului (de la 0 la 250).

Insa, desi este destul de costisitor, va recomand de la JBL kitul "Testlab freshwater". Daca faceti un calcul al fiecarui test in parte si le cumparati separat, iesiti aproape dublu. In plus, la acest test aveti si o gentuta in care sa va tineti toate recipientele, plus ceva bonus (seringi, termometru, pix, tabele). Cu acesta puteti testa pH, Kh, Gh, Fe, PO4, NH4, NO3, NO2, adica aveti aproape tot ceea ce va trebuie.

De apreciat sunt cateva teste de la Sera si Dupla, insa un pic mai costisitoare. Totodata, pentru amoniac va pot recomanda testul permanent de la Seachem (care tine aproximativ un an) sau testul permanent de pH de la Dennerle (care nu e necesar insa daca aveti pH controller).

IV. Elementele de baza dintr-un acvariu:

IV.1. Apa

Pornind de la prezentarea unui acvariu din capitolul III.1. principalul sfat pe care trebuie sa-l luati in considerare este cantitatea de apa necesara pentru pestii pe care doriti sa-i aveti. Inainte de a achizitiona acvariul, pestii si plantele, trebuie sa va asigurati ca acvariul va contine indeajuns de multa apa pentru a fi totul perfect. Problema numarul 1 la toti acvaristii incepatori este suprapopularea. Nu ignorati calculul de la capitolul cu acvariul si lasati pe cat de mult posibil extra volum. Ganditi-va ca pestii vostrii nu vor fi statici, nu vor sta ascunsi sau vor incerca sa ocupe cat mai putin spatiu posibil.

Al doilea pas, dupa ce ati stabilit ce volum de apa este necesar, este sa verificati informatiile despre pestii pe care-i doriti. Fiind la capitolul apa, ceea ce ne intereseaza cel mai mult cand ne uitam la ce pesti vrem sa introducem in acvariu, sunt urmatoarele puncte:

• temperatura optima a apei pentru specia respectiva
• pH-ul optim al apei pentru specia respectiva
• elementele necesare biotopului din care face parte specia respectiva

Temperatura optima: trebuie sa accentuez ca expresia "lasa-i mai ca traiesc si asa" nu merge. Nu puteti combina pesti de apa rece cu pesti de apa calda si sa credeti ca pestii vor trai in perfecta armonie. Pe langa bolile la care sunt predispusi pestii vor fi si prea stressati si nu ii veti vedea niciodata etalandu-si adevaratele culori. Oricat de mult va atrage un anumit peste, daca acesta nu este compatibil cu ceilalti in ceea ce priveste temperatura, renuntati la el. Nu il chinuiti doar pentru ca va place de el.

Un mic exemplu: caraseii, carora le place o apa rece (chiar si sub 20 de grade) nu ii puneti in acelasi acvariu cu discusii (asa numitii regi ai acvariilor) care vor fi fericiti in ape de 28 de grade. O temperatura de mijloc ii va face atat pe discusi cat si pe carasei sa devina stressati, irascibili, predispusi bolilor.

Marea majoritate a pestilor de apa dulce prefera o apa de 24-26 de grade. Pentru a le mentine o astfel de temperatura constanta veti avea nevoie de incalzitor (capitolul III.5) un chiller (capitolul III.7) si de o asezare ideala a acvariului. Acesta nu trebuie sa stea in soare sau intr-un hol extrem de rece. Altfel atat chillerul cat si incalzitorul vor lucra si vor consuma extrem de mult, orice defectiune putand fi fatala pentru pesti. Nu va faceti griji pentru variatii de 1-2 grade, acestea de obicei sunt nesemnificative.

Un alt sfat de luat in calcul este acela de a merge pe un acvariu open-top (fara capac). Desi la acesta veti avea vara dezavantajul ca se va evapora mai multa apa, datorita lampilor pozitionate la o distanta mai mare de luciul apei, aceasta se va incalzi mai putin. In plus, se va aerisi mult mai bine.

pH-ul optim: si aici ne lovim de aceeasi situatie. Nu combinati specii de pesti care traiesc in apa acida (sa zicem cu pH 6) cu pesti care vor o apa bazica (8). Nu veti face altceva decat sa omorati pesti. Din fericire, majoritatea speciilor ce le gasiti la magazinele pet-shop de la noi sunt destul de adaptabile si accepta variatii intre pH 6.5 si 7.5, valori destul de usor de atins cu apa din Romania.

Pentru obtinerea unui pH optim nu va recomand produse "chimice" din comert... in special solutile minune care spun ca "regleaza" pH-ul. Voi incerca sa va dau cateva mici sfaturi pentru ridicarea si coborarea pH-ului.

• Cand pH-ul are valori prea mari

- se poate introduce CO2 pentru scaderea acestuia. Atentie la tabelul cu CO2-ul optim, in functie de Kh
- se limiteaza agitatia apei pentru a se limita eliminarea CO2-ului
- se poate introduce apa mai acida
- se introduce in filtru turba ce va elimina acizi

• Cand pH-ul are valori prea mici

- se mareste agitatia apei pentru a favoriza eliminarea CO2-ului
- se poate introduce apa mai bazica (apa dura)
- se introduce in filtru material calcaros

Daca va stabiliti de la inceput ce pesti doriti sa aveti, puteti sa va folositi fie de medii filtrante ce scad sau coboara pH-ul (turba sau calcar de obicei), fie puteti apela la un substrat care scade pH-ul. Insa pentru scaderea pH-ului, consider ca cea mai buna metoda este aceea de a folosi o instalatie de CO2 (capitolul III.11).

Elementele necesare: vorbim de cerintele specifice fiecarei specii in parte, sau mai bine zis anumitor specii de pesti. De aceea revin si bat moneda pe acest lucru: "cititi cat mai multe informatii despre pestii pe care vreti sa-i achizitionati". Va "pierdeti" 10-20 de minute de cautat pe Google, lucru care va va salva de luni sau poate chiar si ani de chinuri. Dau aici un exemplu foarte simplu cu o specie foarte usor de gasit la noi: ancistrusul. Acesta are nevoie pentru a trai fericit in acvariu de tanin. Stati linistiti, nu va trebui sa puneti tanin zilnic, sa faceti teste de tanin sau ceva de genul acesta. Tot ce trebuie sa faceti este sa ii puneti un mic mopan (care contine tanin), si veti vedea ce fericit va fi. Atentie, este recomandat sa tineti o perioada mai indelungata (aproximativ 2 saptamani) mopanul intr-un recipient inainte de a-l pune in acvariu, deoarece acesta initial elibereaza cantitati foarte mari de tanin (vi se va ingalbeni apa).

IV.2. Substratul

Desi este un element foarte important (in special pentru acvariile plantate), multi acvaristi incepatori fac greseala de a desconsidera substratul si de a merge pe ideea "Eh, iau niste pietris cum am vazut in fata blocului si am rezolvat". Din pacate, nu este chiar asa. In primul rand, trebuie sa va ganditi inainte ce pesti si ce plante va doriti in acvariu pentru a va alege substratul optim. Insa inainte de a trece pe larg la acest subiect, haideti sa vedem din ce este format substratul intr-un acvariu:

• incalzitorul de substrat (capitolul III.6)
• strat fertilizant
• pietris

Intrucat incalzitorul de substrat este descris in capitolul III.6, vom trece la Stratul fertilizant. In cazul in care nu doriti acvariu plantat sau veti merge pe un acvariu cu ciclide africane, puteti renunta la acesta. Pentru un acvariu plantat, acesta este insa vital. Practic in acest strat fertilizant se vor regasi mineralele si nutrientii fara de care plantele (in special cele cu radacina) nu pot trai. Desi sunt cativa acvaristi care merg pe solutii "home-made" gen argila de nu stiu care plus turba de nu stiu unde, eu va recomand sa mergeti pe solutii specializate, testate de zeci de ani. Nu numai ca veti avea sanse mai mari de reusita cu plantele, dar veti elimina si riscul de a aduce bacterii, ciuperci sau alte nebunii in acvariul vostru.

Personal recomand un substrat fertilizant de la Dennerle care isi mentine calitatile pentru o perioada indelungata si nu afecteaza in nici-un fel apa. Exista multe alternative de fertilizant care insa sunt mai mult sau mai putin problematice. De exp. cel de la JBL are marele dezavantaj ca la orice modificare in substrat, acesta se va elibera in apa, murdarind-o si "scapand" foarte mult din nutrienti si minerale. Nu am testat solutia de la ADA insa am inteles ca ar fi una din cele mai bune. Dupla nu are nevoie de acest strat fertilizant intrucat "pietrisul" lor contine deja acei nutrienti si minerale necesare. Personal insa "urasc" culoarea Dupla si dezavantajul ca este foarte usor (daca aveti pesti marisori si "scurmatori" fiti siguri ca va vor scoate toate plantele din el).

O varianta mai ieftina (dar si mai putin eficienta) ar fi combinarea primului strat de pietris cu fertilizanti speciali (JBL si Sera ofera asa ceva), peste care puneti inca un strat de pietris (pentru a nu "scapa" fertilizantii in apa).

Atentie: stratul fertilizant nu are o durata infinita de viata. Cel mai bun strat in principiu va poate tine un an, doi (in functie si de cerintele plantelor). Dupa aceasta perioada, aveti doua posibilitati. Fie refaceti setup-ul (inlocuiti stratul fertilizant cu unul nou), fie folositi elemente de refertilizare. Pentru fiecare linie de fertilizare, producatorii ofera si acele produse sub forma de bile sau conuri ce contin nutrienti si minerale. Acestea se introduc in substrat (nu va afecteaza apa sau pestii) si in timp se dizolva in acesta, "revigorand"-ul si oferind plantelor elementele necesare.

Pietrisul pentru acvarii trebuie sa fie in primul rand inert chimic (sa nu afecteze calitatea apei cum ar fi pietrisul calcaros). Mai mult, acesta se recomanda sa fie de 1-2mm si sa fie "rotunjit" pentru a nu va rani pestii. Nu va recomand sub nicio forma pietris colorat artificial. Pe langa faptul ca arata urat si va poate afecta calitatea apei, dupa o anumita perioada isi va pierde si culoarea pentru care l-ati ales.

Nu combinati pietris de marimi diferite. In timp pietrisul cu bob mai mic se va scufunda, nemailasand substratul sa respire. In plus, pietrisul cu bob mai mare de 2-4mm vor permite mizeriei si mancarii sa se duca la fund, iar in timp va veti confrunta cu bacterii periculoase si prea multa mizerie.

Aici personal va recomand pietris de natura vulcanica. Acesta are marele avantaj ca datorita structurii poroase, va fi un suport excelent pentru bacterii. In acvariile cu acest tip de pietris puteti considera ca ati introdus un mare filtru biologic, lucru ce va va scuti de multe probleme. Volcanitul de la AquaMedic, Bonalit-ul de la Hobby din cate stiu sunt de natura vulcanica. Eu unul folosesc Bonalit-ul care are avantajul de a fi si foarte ieftin si arata si foarte natural.

Nu uitati ca la instalarea unui substrat nou sa introduceti si bacterii speciale pentru substrat. Acestea se vor activa la intrarea in contact cu apa si vor ajuta la transformarea substratului intr-un filtru biologic.

IV.3. Decorul

Trebuie sa incep prin a spune: "Renuntati la acvariile de tip 'fantezie' cu nisip colorat, cu globuri de cristal si castele, oameni de zapada si alte minunatii !". Daca tineti la pestii vostrii, va trebui sa le oferiti un mediu cat mai apropiat de biotopul natural. Niciodata pestii vostrii nu isi vor arata adevaratul comportament, coloritul complet, intr-un mediu in care nu se vor simti "ca acasa". Trebuie sa tineti cont ca unul dintre modurile prin care pestii "comunica" sunt culorile lor. Culorile tipatoare (gen pietris rosu, albastru) pentru unii pesti vor fi vazute ca "avertisment/primejdie". De aceea sa nu va mirati ca veti avea pesti stressati, tot timpul pusi pe "bataie". Deasemenea, anumitor pesti le place sa se "integreze" in decor si de aceea, multi pesti vor fi stresati pe un pietris alb, recomandandu-se un pietris mai inchis la culoare.

Chiar daca aveti elemente naturale, verificati-le bine inainte de a le monta in acvariu. In mod normal pestii vostrii vor fi atenti, insa daca aveti tetrazone nebunatice de exp. colturile foarte ascutite ale pietrelor ii pot rani. Acestea le puteti poliza usor si veti fi scutiti de inca o problema. De asemenea, daca aveti pesti curiosi, incercati sa eliminati orice "capcana" mortala din acvariu. Un mic exemplu: gaurile mici din nucile de cocos. Nu odata am fost nevoit sa eliberez pestii curiosi din gaurelele prin care au reusit sa treaca cu doar o parte a corpului, ramanand intepeniti acolo. Am acoperit acele gaurele si gata, problema rezolvata.

In mod clar, decorul de baza va fi format din substrat (capitolul IV.2), plante (artificiale sau naturale), pietre si lemne (mopani, buturugi). Aveti grija cum le asezati, mai ales daca aveti pesti teritoriali. E bine sa le formati zone unde sa se poata ascunde (cu ajutorul pietrelor, mopanilor sau buturugilor), zone unde sa manance (pentru a nu fi nevoiti sa imprastiati mancarea in tot acvariul), si zone mai libere pe unde sa poata "zburda". Nu radeti, pestii sunt inteligenti si se vor plictisi repede daca nu au cu ce sa interactioneze. Eu unul nu i-am inteles niciodata pe cei care au acvarii sterile (doar pesti si acvariul, fara substrat, plante sau nimic altceva). Inteleg ca posesorilor le plac la nebunie pestii respectivi si vor sa-i puna in valoare la maxim, insa ma indoiesc ca pestilor le place sa se traiasca intro cutie de sticla.

Un alt element foarte frumos este decorul de fundal artificial. Acesta il puteti monta doar inainte de a umple cu apa sau substrat intrucat necesita lipirea sa. Marea majoritate a acestor decoruri artificiale sunt 3D, adica sunt practic "desene" in relief, care dau senzatia unui perete de piatra, a unei buturugi sau a venelor unei plante imense. Fiind in relief, vor ocupa si ceva spatiu din acvariu, insa au avantajul ca vor oferi pestiucilor multe locuri unde sa depuna sau sa isi formeze teritoriul. Din pacate, decorurile acestea au dezavantajul ca sunt costisitoare, nu se pot monta oricand si mai mult, vin doar in anumite marimi. Puteti incerca sa confectionati un astfel de fundal, insa trebuie sa luati in calcul folosirea numai a materialelor care rezista mult timp in apa si care nu afecteaza chimic sub nicio forma.

Cu un astfel de fundal aveti si avantajul ca puteti ascunde toate furtunele, firele si accesoriile in spate fara a deranja in niciun fel. Eu nu am mers pentru asa ceva pentru ca acvariul meu este conceput in asa fel incat sa fie privit din toate partile.

Atentie: orice element de decor va recomand sa-l tineti pentru o perioada cat mai mare intr-un vas cu apa (cel putin 2 saptamani), inainte de a-l pune in acvariu. Anumiti mopani sau radacini chiar trebuiesc fierte inainte (pentru a scapa de tanin sau pentru a nu pluti). Sub nicio forma nu se vor prinde elementele de decor din apa cu suruburi sau alte metale ce pot oxida. Pentru aceste operatiuni se gasesc in comert produse specializate care nu afecteaza apa.

Inca un mic sfat. Mopanii de obicei nu plutesc si pot fi introdusi si dupa ce ati pus apa, insa in general buturugile (unele chiar si dupa ce sunt fierte) trebuiesc prinse bine in substrat. Daca sunt foarte mari, se recomanda lipirea lor de fundul acvariului. De aceea, e bine sa va achizitionati toate cele inainte de a porni acvariul, si de a monta absolut totul inainte de a pune apa si substratul. Dupa aceea, totul devine mult prea complicat.

IV.4. Plantele

Acesta este un subiect pe cat de mare, pe atat de ocolit de majoritatea acvaristilor. Daca pentru cei care vor un acvariu steril (pentru carasi si papagali de exp.) este de inteles, insa pentru ceilalti lipsa de informare ramane un mister pentru mine. In special ma socheaza cei care isi pun plante de plastic in acvariu, pentru ca arata mai bine si nu aduc problema algelor in discutie. Am trecut si eu prin acea etapa ca incepator, si este o mare greseala. Pe langa faptul ca acestea se vor murdari, nu vor aduce aportul la reducerea nitratilor din apa, nu vor oxigena apa, nu vor oferi pestilor mediul necesar.

Trecand peste partea de "plastice" care nu au ce cauta in acvarii, trebuie sa intelegem ca prezenta plantelor in acvarii este vitala si in mare parte ajuta la crearea unui echilibru ecologic in micile noastre "colturi de natura". Principalele avantaje ale plantelor in acvariu sunt: oxigenarea si eliminarea nitratilor care in cantitati mari va vor afecta pestii. Daca pentru oxigenare putem apela la filtre si aeratoare, pentru eliminarea cantitatilor mari de nitrati (produsi ca urmare a ciclului azotului - Capitolul IV.2) singura alternativa este schimbarea frecventa de apa. Insa ce faceti atunci cand filtrul inceteaza sa functioneze, sau atunci cand cantitatea de nitrati creste peste masura si nu schimbati apa la timp ? Ei bine, eliminati aceste probleme din start, si mergeti pe mana naturii. Plantele voastre vor echilibra acvariul si vor produce oxigenul necesar, ajungand chiar sa eliminati complet sursele de aerare.

Pe langa aceste functii, prezenta plantelor pentru pesti prezinta si alte avantaje. Acestea ofera teritorii unde pestii se pot ascunde, unde se pot odihni, unde pot depune in siguranta, unde se pot feri de lumina neoanelor. Mai mult, in cazul in care veti avea alevini (pui), singura sansa de a se hrani intr-un acvariu comunitar este aceea de a manca microorganismele care se dezvolta pe plante (infuzori). Totodata, datorita faptului ca sunt in continua crestere, plantele ofera acvariului vostru o dinamica si un design pe care nu-l puteti inlocui cu nimic artificial. Nimeni nu poate invinge natura in frumusete !

Inainte de a trece la o mica o prezentare succinta a tipurilor de plante si a necesitatilor acestora, trebuie sa tineti cont acestea nu merg combinate oricum, avand ca si pestii necesitati diferite (de lumina, adancime, pH, temperatura)... si nu in ultimul rand ca anumite plante nu au ce cauta cu anumiti pesti. In special cu caraseii, care sunt arhicunoscuti ca fiind atat de mancai, incat sunt foarte putine plantele care vor rezista nemancate.

Va recomand totodata sa cititi articolul despre Fertilizare (Capitolul V.6), Sistemul CO2 (Capitolul III.11), Lumina (Capitolul IV.7), Apa (Capitolul IV.1) si Substrat (Capitolul IV.2), pentru ca reusita in a avea plante sanatoase tine de toate acestea. Intr-adevar, puteti merge pe plante cu necesitati mai mici de lumina, mai putin pretentioase la pH si temperatura, insa aceste plante de obicei sunt comune, au crestere foarte lenta, nu oxigeneaza prea mult si nu va vor scapa de excesele de nitrati.

In general putem imparti plantele de acvariu in urmatoarele categorii, in functie de constitutia lor:

• Muschii, ce se fixeaza pe pietre sau lemn, foarte "cautati" de pestii care vor sa depuna icre
• Plantele fara radacini in substrat, care se dezvolta pe pietre sau lemn, cu o crestere lenta
• Plantele cu radacini sau bulbi, care de obicei cresc foarte mult si au crestere mai rapida. Acestea de obicei au frunzele mari
• Plantele cu tulpina care pot creste chiar si in afara apei. Acestea au frunze fine de obicei
• Plantele flotante, care au partea inferioara in apa in timp ce frunzele se dezvolta la suprafata. Acestea sunt de asemenea foarte "cautate" de catre alevini ca adaposturi

Iar in principal, le putem imparti in functie de marimea lor si locul pe care-l vor ocupa in acvariu:

• Plante pe decor. Din categoria aceasta facand parte muschii si plantele fara radacini in substrat
• Plante gazon
• Plante de fata, care de obicei au maxim 5-10cm
• Plante de mijloc, care de obicei au intre 10-20cm
• Plante de fundal, care sar si de 50cm

Atentie mare la achizitionarea plantelor din comert. Acestea in mare parte sunt crescute emers si veti intampina mari probleme in a le mentine in viata in acvariile voastre, asta pentru ca in primul rand la trecerea submersa, plantele respective vor renunta la aproape toate frunzele crescute emers. Va recomand sa achizitionati plante crescute in acvarii, sa luati de la prieteni care le au in acvarii.

La achizitionarea unei plante, spalati-o foarte bine cu apa de la robinet. Atentie insa sa nu-i provocati soc termic (apa la temperatura camerei). Multi veti intreba de ce apa de la robinet, care contine clor. Ei bine, 90% din boli, microorganisme, bacterii, melci, spori si alte nebunii, le veti lua prin noile plante. Si clorul respectiv va omora din ele, daca nu chiar in totalitate. Eu am ignorat acest lucru la o singura planta venita din Germania pe care nu am spalat-o suficient, si in nici 2 saptamani aveam sute de purici de apa care s-au si pus pe mancat plantele. De melci nu mai zic, ca am luat toate natiile.

Si pentru ca tot am vorbit de melci, pentru a veni in ajutorul plantelor, pe langa substratul recomandat, nu va strica sa luati si cativa melci de substrat (Melanoides Tuberculata). Acestia va vor afana substratul, manca radacinile putrezite. Grija mare insa cu pomaceea sau alti melci, pentru ca acestia se "dedulcesc" cu plante.

Cele mai cunoscute plante pe la noi si mai usor de gasit sunt Elodeea Densa (produce mult oxigen), Valisneria (cu nu mai putin de 3 variante: asiatica, gigantea si spiralis), Cabomba, Cryptocorinele, Echinodorusii, Anubiasii, Bacopa, Java Moss (muschi), Lotusii, HC (Hemianthus Callitrichoides sau Cuba, planta covor).

Cea mai mare problema din acvariile plantate si cea mai complexa, este clar cea legata de alge. De aceea, pentru acestea vom avea un capitol dedicat (VI.2. Algele si modalitati de combatere).

Avand in vedere ca mare parte din recomandari pentru plantutele voastre sunt in capitolele precum cel de fertilizare, nu imi ramane decat sa va dau un sfat. Pentru acvariile noi, cumparati initial plante cu crestere rapida si foarte rapida (cum ar fi Cabomba, Elodeea). Chiar daca veti renunta la ele in timp, acestea au avantajul de a "manca" nitratii care sunt in cantitate prea mare dupa ciclare.

IV.5. Pestii

E subiectul cel mai amplu si motivul pentru care ne-am apucat de acvaristica. Probabil ca daca voi incepe sa insir aici caracteristicile si cerintele fiecarui peste in parte, as putea scrie mii de pagini. Nu voi face asta insa si ma voi axa pe generalitati, sfaturi si recomandari. Inainte de a incepe repet inca odata: Inainte de a va achizitiona pestii dvs. cautati cat mai multe informatii ("goagal" is your friend). Nu va lasati prinsi in "plasa" comerciantilor care va spun "hoplo sunt niste sanitari care raman mici si fac curat" sau "merg si pana la 10 carasei intr-un acvariu de 50L". Scopul majoritatii acestor shop-uri este sa vanda cat mai mult, indiferent daca vor muri la voi sau nu.

Clasificare: Pentru inceput sa incercam sa vedem cei mai cunoscuti pesti din ce familii fac parte:

• Anabantidae: Betta, Colisa, Leeri, Gourami, Macropodus...
• Characidae: Cardinal, Neon, Tetra...
• Cichlidae: Africani, Ciclasoma, Discus, Scalar...
• Cyprianidae: Caras, Razbora, Sumatran, Tetrazona, SAE, Zebra...
• Poeciliidae/Vivipari: Guppy, Platy, Molly, Xipho...
• Welse: Ancistrus, Corydoras...
• Altele: Balon, Killie, Rainbow...

Compatibilitate: Pasul urmator, si poate unul din cei mai importanti in realizarea unui acvariu este cel al stabilirii compatibilitatii intre pesti, si de ce nu, intre pesti si plantele dvs. si intre pesti si valorile apei. Pentru prima parte voi atasa mai jos o poza cu un tabel de compatibilitati intre pesti. Nu este o joaca, respectati-l ! Stiu ca multi veti spune "dar eu am betta impreuna cu tetrazone si se impaca de minune". Da, va inteleg, insa niciodata nu veti sti cand betta va ramane fara aripioare... nu veti intelege niciodata cat de greu este pentru un peste de "apa statuta" (betta fiind originar din ape putin adanci si maloase) care inoata foarte lent, sa faca fata nebuniei declansata de viteza tetrazonelor.

Nu combinati pesti foarte rapizi cu pesti foarte lenti. Discusi si tetrazone, scalari si zebre de exemplu. Chiar daca va place combinatia de o viziune asupra acvariului de gen "lent si totodata activ", pestii lenti vor deveni stressati si in timp se vor imbolnavi. Asta daca nu cumva scalari fiind, se vor supara si vor incepe sa smulga cateva aripioare enervante.

Cerinte si comportament: In al doilea rand, nu combinati pesti cu cerinte diferite. De exp. pesti carora le place apa acida cu pesti care vor o apa bazica. Sau pesti de apa rece cu pesti de apa calda. Cititi cu atentie cerintele lor si nu faceti greseala sa spuneti "lasa ca le gasesc ceva de mijloc". In felul acesta ii veti stressa si pe unii si pe ceilalti... neoferindu-le niciodata un mediu optim. Nu mergeti pe ideea "lasa ca iarna e rece, se simt bine caraseii... si vara e cald, se simt bine si ceilalti". Este o aberatie a naturii sa mergeti pe o astfel de solutie.

Asa cum am prezentat in Capitolul III.1 (Acvariul) este foarte important sa nu suprapopulati acvariul. Aveti acolo un calcul prin care puteti afla cati pesti puteti introduce in acvariul dvs. In afara de acest calcul, tineti cont ca daca aveti perechi, va puteti trezi oricand cu pui. Si in cazul majoritatii, nu vorbim de 2-3 pui, ci de 20-30, iar de multe ori veti fi nevoiti sa-i lasati sa creasca in acvariul cumunitar (mutarea in alt acvariu rezultand in pierderi prea mari). Ori si acestia au nevoie de spatiu, de locuri unde sa se ascunda...

Un alt aspect foarte important este cel al caracteristicilor pestilor pe care doriti sa-i achizitionati. Nu va grabiti si mergeti sa cumparati pestele frumos vazut azi in petshop. Mergeti frumos acasa si vedeti care este comportamentul acestuia. Nu de alta, dar va puteti trezi cu un peste care chiar daca nu este rapitor, este foarte agresiv daca are inca un peste de acelasi sex (de exp. introducerea a doi rainbow sharks). Sau va puteti trezi ca pestele micut si frumos vazut la petshop si care va garanteaza ca ramane mic, sa aflati pe pielea voastra ca ajunge si la 50cm (este cazul pestelui cutit, sau black ghost knife fish). Acelasi lucru este valabil si pentru pleco, pe care multi vanzatori ii confunda cu ancistrusii. Daca un ancistrus ajunge la maxim 15cm, un pleco sare linistit de 50cm.

Tot la comportament trebuie sa tineti cont si ce fel de pesti sunt. Daca va luati numai pesti de noapte s-ar putea sa va treziti ca in timpul zilei aveti un acvariu gol. Bine, ii puteti pacali dandu-le mancare doar ziua... dar acest lucru i-ar putea stressa. Deasemenea, daca sunt pesti rapizi, pesti care traiesc in rauri rapide (de exp. puntiusii), va trebui sa le asigurati o circulare foarte buna a apei, ba chiar sa le introduceti pompe de recirculare. Veti ramane surprinsi sa-i vedeti ce fericiti innoata impotriva curentului. Si mai suprinsi veti fi sa-i vedeti cum dorm in jetul de apa...

Deasemenea, aveti grija la pestii "saritori" deoarece daca veti achizitiona astfel de pesti si aveti acvariu descoperit, mai devreme sau mai tarziu va veti trezi cu ei pe jos. Daca va plac astfel de pesti, neaparat mergeti pe acvariu cu capac.

Hranire: Daca veti merge pe combinatii de specii. De exp. pesti de fund (corydoras, botia, ancistrusi) cu pesti pt. partea medie si superioara (tetrazone, zebre) trebuie sa rezolvati si problema mancarii astfel incat sa ajunga si la cei de jos, si la cei de sus. Optim ar fi sa combinati pastile (care se duc la fund) cu fulgi (ce raman la suprafata). Iar atunci cand ii hraniti cu hrana congelata, sa incercati sa o dati in asa fel incat sa ajunga si la cei de jos.

Cel mai important aspect la partea de hranire este cel al cantitatii. Nu hraniti pestii in exces. Totodata, nu le dati "odata si bine". Este de preferat sa le dati de mai multe ori (3-4 ori pe zi) dar mai putin. Aveti mare grija, unii pesti neavand sub nicio forma "limitator de mancare". Unii vor manca in continuu pana vor muri. Mai multe informatii despre partea de hranire veti gasi in Capitolul IV.6.

Mucusul: Nu stiu daca ati avut ocazia sa atingeti un peste (stiu, si eu ii urasc pe cei care isi scot pestii din apa si ii tin in mana pentru a-i fotografia... eu am fost nevoit sa-i ating atunci cand a trebuit sa-i salvez din diverse situatii)... insa acestia sunt acoperiti de un mucus. Mucusul acesta este foarte important si este secretat de celule din piele. Celule care produc o glicoproteina care in amestec cu apa produc mucusul. Acesta ajuta la reglarea anumitor functii ale corpului, protejeaza impotriva parazitilor, are functia unui "bangaj" ce acopera ranile si zgarieturile. Mai mult, acest mucus ii apara pe unii pesti de "inamici", prin toxina care se gaseste in mucus.

Dupa cum probabil stiati, pestii respira atat prin branhii dar si prin piele, mucusul acesta permitand moleculelor de aer sa circule in ambele sensuri. Tot prin acest mucus se elibereaza si diversi hormoni care sunt folositi de catre pesti ca avertizare. Prin eliberarea acestuia toti ceilalti pesti vor "mirosi" frica. De aceea veti observa cum un singur peste speriat va agita toata populatia acvariului.

De ce am dorit sa prezint acest mucus in mod special ? Ei bine, acesti hormoni ai "fricii" raman in apa respectiva si este recomandat daca ati facut multe operatiuni care au speriat pestii, sau ati adus unii noi, ca in scurt timp sa faceti un mic schimb de apa... filtrele nefiind capabile sa actioneze asupra lor. Exista si in comert diverse produse care promit calmarea pestilor, insa nu va recomand, majoritatea acestor actionand cu ajutorul chimicalelor sau a elementelor active din anumite medicamente.

Tot cu ajutorul acestui mucus va puteti da seama daca un peste este bolnav, are rani, paraziti, etc. De aceea este recomandat sa tineti in carantina pestii noi sau bolnavi. Scurgerea de mucus datorata unei boli poate duce la imbolnavirea tuturor celorlalti pesti din bazin.

Culoare din natura: aici vreau sa scot la lumina mai multe elemente. In primul rand un lucru pe care l-am observat la multi acvaristi ca nu-l iau in calcul. Culorile pestelui vostru va pot spune enorm de multe despre starea acestuia. Orice peste va avea diferite culori sau nuante in functie de starea sa (atentie, difera de la specie la specie, nu este "un set de culori" pentru toti):

• daca este stressat poate deveni aproape transparent
• daca este bolnav poate sa se innegreasca
• daca doreste sa se reproduca isi va intensifica culorile
• daca se simte amenintat sau vrea sa devina alfa/liderul grupului isi va duce anumite culori la extreme

Va dau cateva mici exemple ca sa intelegeti mai bine cum este cu aceste stari. De exp. cand cumparati pestii, veti observa ca datorita stressului aproape ca nu-i mai puteti deosebi, datorita transparentei. Sau in cazul unui puntius mascul rosu deschis cu usoare tente de negru care devine complet negru cu rosu atunci cand ii face curte unei femele. Sau in cazul ramirezilor, care incep sa isi aprinda luminitele (sclipesc pur si simplu) atunci cand te vad si vor de mancare...

Este foarte important sa va observati pestiucii daca tineti la ei. Va veti minuna de culorile pe care vi le pot arata atunci cand mediul oferit este pe placul lor. Dar totodata trebuie sa va ganditi ca aceste culori sunt singurul lor mod de comunicare cu voi, acvaristii. De aceea de exp. la acvariile cu discusi (numiti de multi ca fiind regii acvariilor de apa dulce) se achizitioneaza si ramirezi. Acestia fiind mai sensibili, sunt practic "folositi" ca un semnal de alarma asupra calitatii apei. Daca isi pierd coloritul, se innegresc, e clar ca e ceva in neregula.

Mai trebuie sa subliniez aici ca pentru a pune in valoare culorile pestilor, este bine sa mergeti pe o lumina de calitate. Un tub de tip daylight nu e suficient pentru a scoate in evidenta culorile lor iar un tub dedicat plantelor va fi aproape "orb" pentru pesti. De aceea va recomand macar un tub de tip "colour". Mai multe detalii in Capitolul III.4 (Lumina).

IV.6. Hrana

Daca va doriti pesti sanatosi, activi, colorati, atunci trebuie sa tineti cont de hrana necesara pestiucilor vostri. Desi multi isi cresc acasa viermi si musculite, personal cred ca pentru pestii tropicali acele vremuri s-au dus de mult. Si odata cu ele, si riscurile de a va imbolnavi pestii sau de a aduce microbi in acvariul vostru.

Sa incepem cu principiul de baza: Nu suprahraniti niciodata ! Nici macar atunci cand plecati de acasa. Ba din contra, mai bine ii lasati infometati (majoritatea pestilor maturi rezistand aproximativ 7 zile fara mancare) decat sa produceti un dezechilibru major chiar cand plecati. Toata mancarea ramasa se va transforma in amoniac, nitrati, nitrati care nu fac decat rau. Optim este sa va cumparati un hranitor automat (Capitolul III.13) care se poate regla sa dea de mancare la anumite ore. Veti ramane surprinsi sa vedeti cat de repede se adapteaza acestui tip de hranire pestii, de multe ori acestia venind in locul de hranire chiari cu putin timp inainte de ora setata.

Si pentru ca am mentionat de locul de hranire, va recomand acele cercuri sau zone de hranire (care sunt foarte ieftine) pentru hrana in special sub forma de fulgi. Pentru mancare vie si congelata va recomand acele conuri de plastic cu gaurele. Rolul acestora este de a va invata pestii sa manance dintr-o anumita zona si de a nu mai imprastia mancarea in tot acvariul. In plus, va scapa si de problema avuta cu pestii mai calici, care daca au ocazia vor manca si un cub da mancare congelata odata, lasandu-i pe ceilalti cu "buza umflata".

Tipuri de hrana: Putem imparti tipurile de hrana intai dupa modul de prezentare a acesteia astfel:

• Fulgi - mare parte din mancarea disponibila in comert se prezinta sub forma de fulgi de diverse marimi si compozitii
• Granule - este practic aceeasi compozitie ca la fulgi, dar sub forma de granule, in special pentru pesti mai mari sau foarte mici (alevini)
• Tablete - sau pastile, acestea sunt in general pentru pestii de fund
• Sticks - hrana pentru pesti mari, cum ar fi ciclidele, sub forma de mici baghete
• Speciala - hrana pentru alevini, hrana de durata mare (pentru weekenduri), hrana vie in vid
• Congelata - hrana vie congelata (tubifex, chironomide, artemia)
• Vie - hrana vie (tubifex, chironomide, artemia)

Intai si intai trebuie sa aflati care este mancarea recomandata pentru pestii vostrii. Nu incercati sa chinuiti neonii de exp. cu tablete, sau ancistrusii cu fulgi. Daca aveti pesti multi, incercati sa hraniti in diferite zone, astfel incat sa apuce toti pestii sa manance.

Foarte important este sa nu le oferiti acelasi tip de hrana zilnic. Incercati sa le combinati hrana, astfel incat sa primeasca aportul necesar de proteine, vitamine, fibre, spirulina, hrana vie, etc. Observati care este hrana pe care pestii vostrii nu o mananca si renuntati la ea. Nu mergeti pe ideea "Lasa ca decat sa moara de foame, o vor manca si pe asta intr-un final" !

Totodata va recomand sa mergeti pe mancare de calitate, de la firme cunoscute in domeniu. De obicei preturile difera foarte putin si nu merita sa riscati. Voi zice un NU hotarat mancarii preparate "in piata". Repet, timpurile acelea au apus de mult, chiar daca vor sari multi sa spuna "dar este ceva natural". O fi natural, dar sa nu uitam ca si in natura mor multi pesti datorita infectiilor, virusilor sau bolilor datorita mancarii. Ori noi in acvariu nu ne permitem astfel de experimente.

Hrana vie: desi multora li se pare "scarboasa" este de neinlocuit de nici-un alt tip de hrana. In cazul in care nu rezistati sa vedeti viermi sau musculite vii, va recomand sa mergeti pe mancarea congelata. Aveti si avantajul ca tine foarte mult, este usor de administrat (vine sub forma de cuburi). In mare, hrana vie se imparte in urmatoarele:

• Tubi (tubifex/viermi): Avantajul acestora este ca au cea mai mare valoare nutritiva, intrecuta doar de rimele de pamint si costa putin. Dezavantajul insa ii face sa nu merite, in principal datorita mediului in care traiesc, aducand boli fatale in acvariul vostru. Nu ii recomand !
• Chironomidele (libelule): Ca avantaj ar fi pretul mic, insa au valoare nutritiva destul de scazuta, nefiind practic decat niste "pungi" cu sange. Sunt recomandate insa pentru ca nu sunt purtatoare de boli si sunt usor de administrat in special ca hrana congelata.
• Artemia: Ca avantaje se poate vorbi aici de o valoarea nutritiva buna, fara boli transmisibile. Ca dezavantaje, trebuie tinut cont ca este totusi un crustaceu de apa sarata, si nu trebuie sa va hraniti pestii tropicali numai cu astfel de hrana.

Practic ca hrana vie personal va recomand sa mergeti pe Chironomide si Artemia, in alternanta, bineinteles in varianta congelata. Produsele de la Ocean Nutrition mi s-au parut exceptionale si la un pret ok.

Optim ar fi sa combinati diverse tipuri de mancare, mai ales daca aveti hranitor. In special avand in vedere ca exista pastile sau fulgi cu mai multa spirulina (foarte cautata de acvaristi), exista fulgi cu un aport bogat in minerale si vitamine (pentru culori si sanatate). La aceasta mancare mai combinati (sau alternati) cu hrana vie congelata... si garantat veti avea niste pestiuci sanatosi si energici.

Atentie insa, in hranitor nu veti putea introduce hrana vie sau congelata... Personal la acvariul cu aproximativ 100 de pesti folosesc hranitorul pentru fulgi, granule, pastile de 2 ori pe zi (la 9:00 dimineata si 18:00 seara), iar odata sau de 2 ori le dau cate 2 cuburi de mancare congelata (artemia si libelule). Toata lumea este fericita, si de obicei in 10-15 minute nu mai este urma de mancare. Exceptie facand pastilele care dureaza mai mult pana sunt "exterminate".

Si pentru ca am adus in discutie pastilele, va recomand Algae Wafers si Tropical Wafers de la Ocean Nutrition, in combinatie cu Tetra Wafer Mix. Credeti-ma, am testat zeci de astfel de pastile, si majoritatea aveau problema de a se "dezintegra" foarte repede in apa, murdarind-o. Acestea trei pot rezista si o zi fara sa se imprastie prin tot acvariul.

Inca un mic sfat. Stiu ca multi isi cumpara cutii imense de mancare (de 1Kg de exp.) pe sistemul "Ies mai ieftin si imi ajunge pentru urmatorii 3 ani"... eu insa nu pot recomanda acest lucru. Luati mancare cat sa va ajunga 3, maxim 6 luni. De obicei la deschiderea recipientului de mancare, aceasta incepe sa se degradeze. Oricat de bine ar fi conservata, este totusi mancare cu continut de alge, creveti, etc... ce isi vor pierde din valorea nutritiva in timp.

V.1. Ciclarea acvariului

Este cel mai important lucru pe care trebuie sa-l cunoasteti si totodata cel mai ignorat lucru de catre acvaristi, in special de cei incepatori. Un acvariu neciclat sau deciclat nu va face altceva decat sa va omoare pestii. Cea mai mare greseala pe care o fac mai toti la inceput este sa-si cumpere un acvariu si in aceeasi zi sa introduca si pestii, plantele... eventual folosindu-se de solutii "minune" care spun ca puteti pune pestii imediat. Voi incerca sa va lamuresc, in termeni cat mai putini tehnici, ce este defapt aceasta ciclare si sa demitizez solutiile miraculoase.

Ca o mica definitie, ciclarea unui acvariu este de fapt ciclul azotului (N) care se manifesta exact ca in natura. Insa in natura vorbim de volum imens de apa, de bacterii care exista de miliarde de ani si se ocupa de acest lucru. In acvariu lucrurile sunt mult mai complicate, acesta fiind departe de a "copia" natura. Azotul provine din excrementele pestilor, din mancarea in surplus, din resturi de plante, etc. Acesta, fiind intr-un sistem "inchis" (nu aveti cum sa scoateti azotul pur si simplu din apa), se va transforma in amoniac (NH3/NH4) care este extraordinar de toxic pentru pesti la valori mari.

Aici apare prima problema, intrucat intr-un acvariu nou, bacteriile nitrosomonas nu exista sau nu s-au dezvoltat inca. Acestea, cu ajutorul oxigenului sunt cele care transforma amoniacul in nitriti (NO2). Acesti nitriti sunt mai putin toxici decat amoniacul, insa in valori de peste 0.3mg/l sunt pur si simplu crima pentru pestii vostri.

Urmatorul pas in acest ciclu al azotului este preluarea nitritilor de catre bacteriile nitrobacter, care precum suratele lor nitrosomonas, cu ajutorul oxigenului, vor transforma nitritii in nitrati (NO3). Nitratii nu sunt atat de toxici (unii pesti suportandu-i chiar in cantitati mari, dar nu cu cresteri bruste) insa pentru perioade indelungate vor afecta pestii vostrii si chiar omora. In acvariile plantate nitratii, ca ultim stagiu in ciclul azotului, vor fi in mare parte preluati de catre plante (daca este un echilibru, altfel sa nu va imaginati ca o singura planta va prelua nitrati produsi de 100 de pesti) si vor fi folositi ca nutrienti. Concentratia admisa de nitrati intr-un acvariu este recomandata sa fie pana in 50 mg/l.

Ciclul azotului tine de obicei intre 4 si 8 saptamani, timp in care nu trebuie sa puneti pesti in apa. Acest ciclu poate porni de la orice materie organica. Desi sunt persoane care chiar cicleaza fara pesti folosindu-se de amoniac, eu va recomand sa il ciclati folosindu-va de culturi de bacterii (din experienta ProdiBio BioDigest fiind unele din cele mai bune, fiind "capsulate" si nu "la sticla" cum are concurenta, cu peste 10 miliarde de bacterii nitrosomonas si nitrobacter). Totodata, fiind acvariu nou, va recomand sa folositi ProdiBio BioTrace, ce contin elemente precum calciu, bor, sulf, fier, cobalt, magneziu, potasium, etc. necesare bacteriilor (de fapt necesare oricarui organism viu).

Impamantenita la noi este ideea ca se cicleaza acvariul la fel de bine daca luati un burete murdar dintr-un acvariu deja ciclat. Nu zic nu, ajuta (daca acel burete contine bacteriile respective), insa odata cu el va garantez ca veti aduce toate problemele acelui acvariu (spori de alge, bacterii si virusi care numai benefici nu sunt, etc.). Nu va amagiti cu ideea ca "Daca le-am luat dintr-un acvariu perfect, trebuie sa fie si la mine ok" ! Trebuie sa va ganditi ca acela este un acvariu stabil, pe cand la voi totul porneste de la zero.

Chiar si dupa terminarea ciclului azotului, nu cumparati multi pesti... nu puneti brusc in apa toti pestii pe care vreti sa-i achizitionati. Prin producerea brusca la o cantitate mare de amoniac, aveti sanse sa reporniti ciclul azotului, sau mai bine zis, sa deciclati acvariul.

Aceasta deciclare a acvariului poate aparea nu numai in cazurile in care introduceti brusc multi pesti. Se poate intampla si cand schimbati prea multa apa (mai ales apa de la robinet, ce contine clor care omoara bacteriile nitrosomonas si nitrobacter), cand spalati filtrul (lucru care trebuie facut doar partial si cu apa din acvariu), cand este oprit filtrul pentru perioade mari, cand introduceti medicamente sau solutii chimice minune. Practic cel mai important lucru pentru a nu produce o deciclare, este sa incercati sa tineti in viata acele mici bacterii, fara de care viata in acvariul vostru va fi un chin.

In cazul in care totusi ati patit asa ceva, tineti tot timpul la indemana produsele de la ProdiBio (sau alternative daca stiti ca sunt bune... personal am incercat multe si n-au avut efect), si folositi-le cu incredere. Pentru a masura valorile NH3/NH4, NO2 si NO3 va trebuiesc neaparat produsele prezentate la Capitolul III.14 Teste de apa. Daca nu aveti unde sa mutati pestii (eventual la cineva cu un acvariu stabil), singurul lucru care va mai poate ajuta, este schimbul partial de apa (declorinata si cu valori cat mai apropiate de cerintele pestilor vostri), dar nu mai mult de 20% zilnic. Schimburile prea mari de apa (mai ales cu apa de la robinet) va pot intoarce de la zero... asa ca nu exagerati.

Un alt sfat pe care vi-l pot da in cazul in care aveti acvariul deciclat, este sa incercati sa reduceti pH-ul si temperatura (insa treptat, socul de pH sau temperatura putand afecta bacteriile), concentratia de amoniac admisa fiind mult mai mare in cazul in care acestea au valori scazute. Voi incerca sa fac o comparatie mica mai jos (tineti cont ca valori mai mari decat cele scrise mai jos pot aduce moartea pestilor vostrii chiar si in cateva ore):

• la un pH 6.5 si o temperatura de 20 grade Celsius, concentratia de amoniac admisa este de 15.4mg/l pe cand la 25 grade este maxim 11.1mg/l
• la un pH 7 si o temperatura de 20 grade Celsius, concentratia de amoniac admisa este de 5mg/l pe cand la 25 grade este maxim 3.6mg/l
• la un pH 7.5 si o temperatura de 20 grade Celsius, concentratia de amoniac admisa este de 1.6mg/l pe cand la 25 grade este maxim 1.2mg/l
• la un pH 8 si o temperatura de 20 grade Celsius, concentratia de amoniac admisa este de 0.5mg/l pe cand la 25 grade este maxim 0.4mg/l

V.2. Construirea unui acvariu

Acest capitol este dedicat celor care nu doresc sa achizitioneze acvariu "de firma" si vor sa realizeze ceva custom (cu marimi care nu sunt disponibile de la producatorii renumiti in domeniu). Va rog sa incepeti prin a citi Capitolul III.1. Acvariul si sa va decideti daca mergeti pe un acvariu open-top sau cu capac, sa va decideti unde il asezati inainte de a incepe calculele.

Odata ce v-ati decis la dimensiunile acestuia, verificati daca pentru acvariul de marimea dorita veti putea gasi capac cu lampi sau lampi suspendate. Daca nu, recalculati lungimea/latimea sa.

Pasul urmator este suportul. Nu subestimati greutatea unui acvariu. Luati in calcul greutatea sticlei, greutatea apei, a substratului/pietrelor, a buturugilor/mopanilor, a echipamentelor, si nu in ultimul rand, adaugati greutatea dvs. in cazul in care acvariul va fi pus undeva la inaltime. Oricat ati dori, la un moment dat va veti "sprijini" pe acesta pentru a putea lucra in el.

Sa luam aici un "mic" exemplu, un acvariu de 500L. Initial ati fi tentati sa spuneti ca greutatea acestuia se va apropia de 500Kg. Insa, la cei 500L de apa daca doar adaugati 150Kg pt. sticla, 50Kg pt. echipamente si deja ati sarit usor la 700Kg. Am putea spune, ca regula generala pentru calculul suportului, este ca acesta sa tina cel putin un factor de 1.5x din capacitatea acvariului. Cu un factor de 2x deja puteti "dansa" linistiti pe suport.

In functie de greutatea acvariului veti fi nevoiti sa dublati PAL-ul suportului, sa puneti PAL si pe partea din spate (unde de obicei se foloseste un simplu placaj de decor), si nu in ultima instanta sa intariti fie cu L-uri metalice, fie sa-i faceti cadru metalic complet.

Dupa realizarea suportului, verificati cu un poloboc ca acesta sa fie perfect aliniat, fara inclinari de nici-un fel. Deasupra suportului (sub acvariu) veti pune un strat din poliester sau material "antiderapant". Pe langa faptul ca va tine acvariul sa nu "alunece" acesta va si prelua din soc si din denivelari.

Si trecem la partea unde ne apucam sa calculam ce fel de sticla ne trebuie pentru acvariul nou, ce grosime, daca ne trebuiesc intaritoare, fund dublu, etc. Incepem prin a ignora complet geamurile de 1, 2, 3 mm... acestea fiind prea nesigure chiar si pentru acvarii mici. Prin urmare avem:

• geam de 4mm pentru acvarii pana in 50L
• geam de 6mm pentru acvarii pana in 100L
• geam de 8mm pentru acvarii pana in 200L
• geam de 10mm pentru acvarii pana in 500L
• geam de 12mm pentru acvarii pana in 700L
• geam de 15mm pentru acvarii pana in 1500L
• geam de 19mm pentru acvarii pana in 2000L

Pentru acvarii de peste 200L deja se recomanda intaritoare. Acestea de obicei se realizeaza cu ajutorul unor "fasii" de sticla ce vor fi lipite intre ele pe lungimea si latimea acvariului. Daca mergeti pe un geam mai "subtire" decat cel recomandat, veti fi nevoiti sa puneti intaritoare in H, pentru a se elimina efectul de "burta" al sticlei.

Un al lucru demn de luat in calcul, in special pentru acvarii peste 200-300L, este prezenta unui fund dublu. Practic prin dublarea sticlei de pe fundul acvariului suprafata de imbinare cu geamurile laterale va fi mai mare. Va recomand ca daca mergeti pe un acvariu cu sticla de 12mm, sa alegeti mai repede un fund dublu de 10mm decat fund normal de 12 sau chiar de 15.

Tot aici, luati in considerare ca si greutatea acvariului va creste odata cu grosimea geamului. Avem pentru geamul de tip "float" (cel mai folosit la noi pentru acvarii) urmatoarele greutati:

• geam float de grosime 4mm - 10 kg/m2
• geam float de grosime 6mm - 15 kg/m2
• geam float de grosime 8mm - 20 kg/m2
• geam float de grosime 10mm - 25 kg/m2
• geam float de grosime 12mm - 30 kg/m2
• geam float de grosime 15mm - 37.5 kg/m2
• geam float de grosime 19mm - 47.5 kg/m2

Va recomand pe acest site calculatorul pentru "Building aquarium" prin care puteti afla singuri care este grosimea recomandata, in functie de factorul de "safe" (siguranta) ales. Ca sa nu aveti probleme, va recomand sa calculati cu un safe factor de 4.

Dupa ce ati ales dimensiunile si grosimea, trecem la cel mai important lucru care va tine "legat" acvariul nostru, si anume siliconul. Puteti merge pe un silicon negru, alb, transparent (cum va place, eu prefer negrul) insa orice ati alege, nu faceti rabat aici. Nu incercati diverse solutii "miraculoase" de la supermarket ! Va recomand cu incredere siliconul Dow Corning 881.

Mbon. Ati luat si suportul, ati luat sticla si siliconul... acum ramane constructia. Aici va recomand, daca nu aveti experienta in realizarea unui acvariu, sa apelati la cineva care a mai facut asa ceva. Nu este cine stie ce tehnologie, insa daca nu veti aplica suficient si in mod egal silicon intre geamuri, va veti trezi ca aveti "goluri de aer", care nu vor putea fi eliminate ulterior.

Nu uitati, realizarea unui acvariu este un lucru de durata. Siliconul "lucreaza" de obicei pentru o perioada de 2-3 saptamani. Nu se pune apa imediat ! Acestea fiind spuse, mai ramane doar sa va urez succes in realizarea acestuia.

V.3. Declorinarea si filtrarea apei de la robinet

Desi in mod normal apa potabila ce o primim de la robinet ar trebui sa fie ok si pentru pestiucii nostrii, de cele mai multe ori firmele care se ocupa de livrarea apei o dau in bara, si de multe ori o dau in bara rau de tot. Daca veti merge pe paginile lor de prezentare unde sunt prezentate testele si analizele apei, veti vedea ca ne prezinta o apa cu valori apropiate de apa imbuteliata. Si cu toate acestea, cantitatea de clor, nitrati, metale pe care o descoperim cu ajutorul testelor este mult peste valorile admise. Sa nu mai vorbim de perioadele in care se fac lucrari, si ne trezim cu o apa neagra in acvariu.

Daca de apa murdara ne putem feri, de clorul din apa si metalele ce se gasesc in apa trebuie sa gasim alte solutii. Cea mai simpla este metoda de declorinare fara nici-un aditiv, filtru, sau aparat. Pur si simplu se scoate apa intr-o galeata sau un butoi (cu gura mare) si se lasa timp de 48h sa stea. Dupa aceste 48h apa este mult mai sigura pentru a fi folosita pentru schimburi de apa in acvariu.

O a doua metoda (mai ales atunci cand trebuie sa facem urgent un schimb de apa) este cea prin care se folosesc solutii din comert. Personal nu va recomand aceste chimicale decat ca ultima solutie. De obicei acestea "leaga" metalele si clorul din apa in timp foarte scurt. Din pacate, leaga si mineralele necesare plantelor si pestilor.

Cea de a treia metoda, pe care o recomand oricui, este cea de folosire a unui filtru conectat la reteaua de apa. De fapt, recomand aceste filtre nu numai pentru pestii vostrii, ci si pentru voi, pentru consumul personal. Daca pana acum ceva timp aceste sisteme erau costisitoare, acum va pot recomanda solutii ieftine si la fel de eficiente.

Practic aceste sisteme nu sunt altceva decat niste recipiente (borcane) ce contin diverse medii de filtrare (aproape ca filtrele externe pentru acvariu) ce se pot conecta usor pe conducta de apa. Spre deosebire de filtrele de acvariu insa, aici nu sunt necesare decat urmatoarele:

• conectorii (de obicei vin cu recipientele, dar asigurati-va ca au marimea corecta pt. reteaua dvs.)
• recipientul (vasul sau borcanul) in care vor sta filtrele
• mediu de filtrare de 5 microni (care opreste mizeria, sedimentele)
• mediul de filtrare cu carbon activ (opreste clorul, chimicalele si substantele organice)

Cu 2 borcane (va recomand modelele transparente pentru ca este mai usor de vizualizat gradul de "murdarire") si 2 medii de filtrare veti putea folosi linistiti apa de la robinet pentru acvariile voastre. Este un lucru imperios necesar mai ales cand aveti un sistem de schimb de apa "la picatura".

Personal va recomand solutiile de la Aquafilter, care se gasesc si in Romania la preturi decente. Recipientele sunt modelul acesta (de 10"), mediul de 5 microni este acesta, iar cel cu carbon activ este acesta. Mediile de filtrare tin undeva in jurul a 3-6 luni (in functie si de volumul de apa folosit).

V.4. Intretinerea acvariului

Desi un acvariu mare ciclat, cu filtre pe masura, cu schimb de apa la picatura, cu controller de temperatura si pH se va intretine aproape singur (ca un mini biotop, o bucatica din natura), pentru majoritatea intretinerea acvariului este o activitate peste care nu puteti sari.

Cea mai importanta operatiune legata de intretinere este acela de schimb de apa. Indiferent cat de multi sau cat de putini pesti aveti, indiferent cat de multe plante aveti, schimburile de apa sunt indispensabile. Acestea, asa cum am mai spus, nu trebuiesc facute cu cantitati mari de apa (niciodata nu depasiti 30% din volumul total al acvariului). Si nu trebuiesc facute zilnic (decat poate daca aveti mari probleme cu cantitatea de amoniac, nitriti sau nitratic) ci saptamanal sau cel tarziu la 2 saptamani sunt suficiente. 20-30% din volumul de apa schimbat saptamanal va vor mentine pestii fericiti intr-o apa perfecta.

Nu mai este nevoie cred sa specificam aici ca schimburile de apa se vor face cu apa declorinata sau filtrata... altfel riscati sa aduceti mai multe probleme in acvariu decat sa le rezolvati (vezi capitolul V.4).

A doua operatiune importanta, este aceea de curatire a acvariului. Oricat de bine echilibrat ar fi acvariul vostru, in apa vor fi intotdeauna eliminate dejectii, se vor gasi frunze moarte sau se va murdari geamul sau echipamentele.

Pentru a scapa de mizerii va recomand un curatator de substrat (Capitolul III.13) sau un schimb de apa cu ajutorul unui "clopot" cu gaurele, ce vor trage mizeriile odata cu tragerea apei din acvariu. Desi va trebui sa faceti acest lucru temeinic, incercati sa nu stressati pestii prin aceasta operatiune. Va puteti considera "experti" atunci cand faceti curatenie si pestii vostrii nici macar nu vor fugi de voi, ba din contra, vor veni curiosi sa vada ce faceti.

La aceasta curatenie, trebuie sa insist asupra frunzelor moarte, sau chiar a pestilor morti. Cautati insistent pentru ca acestea pot produce dezechilibre mari, de obicei producand valori foarte mari de fosfati si nitrati.

O alta parte a curatirii, este cea a geamurilor. Mai ales atunci cand pe geamuri se depun diverse alge, care de care mai bine prinse. Pentru asta va recomand curatatoare de geam cu magneti puternici, iar pentru cele mai indarjite alge, va recomand curatatoarele cu lama. Acestea insa folositi-le doar daca nu reusiti sa curatati cu magneti sau bureti... si cu foarte mare grija in zonele unde siliconul imbina geamuriel acvariului, pentru a nu-l deteriora.

Foarte important, desi se efectueaza mai rar (in functie de marimea filtrului si de numarul de pesti si a modului de hranire) este curatarea filtrului. Fie ca este intern sau extern, mediile de filtrare ale acestora nu se vor curata niciodata toate odata, pentru a nu decicla acvariul. Se recomanda ca mediile biologice sa fie doar clatite in apa trasa din acvariu, iar mediile mecanice (bureti si vata de perlon) spalate sub jet puternic de apa sau inlocuite. La aceasta operatiune va recomand sa fiti pregatiti cu colonii de bacterii (vezi Capitolul V.1) pentru a inlocui bacteriile pe care le-ati eliminat la spalare.

Verificarea echipamentelor. E bine sa va formati o rutina ca odata cu curatenia si schimbul de apa din acvariu, sa treceti in revista echipamentele voastre. Verificati daca filtrele si pompele de apa/aer au debitul setat (in caz contrar trebuiesc curatate). Recalibrati controllerele (cel de pH in mod special), verificati daca sunt scurgeri sau daca furtunele sunt prea murdare (pentru acestea recomand folosirea acelor perii pe cablu metalic, cu care puteti curata chiar si pana la 2m). Furtunele de la filtrele externe pe care s-au depus prea multe mizerii/alge pot duce la o diminuare drastica a volumului. Personal, la ce preturi au furtunele si avand in vedere ca se murdaresc dupa aproximativ un an, prefer sa le schimb complet.

V.5. Fertilizarea

Indiferent cat de buna ar fi apa introdusa in acvariu, pentru a tine un acvariu plantat cu brio, trebuie sa apelati la fertilizare. Atentie, aici nu vorbim de acvarii cu 2-3 plantute... ci de acvarii serios plantate (un minim de 25% din capacitatea totala a acvariului).

Trebuie inceput clar, prin a va spune ca optim este sa mergeti pe o liine de fertilizare completa. Recomand liniile de fertilizare de la Dennerle, ADA, Dupla, AquaMedic... linii care insa sunt costisitoare, dar care sunt testate si imbunatatite de zeci de ani. Pentru solutii pt. buget redus, puteti merge pe solutii JBL sau Tetra. Repet, nu incercati combinatii gen "substrat de la Dupla, fertilizant de la Dennerle combinat cu solutii de la JBL". Am vazut de multe ori astfel de combinatii, si cam tot de atatea ori am vazut algele explodand.

Inainte de a specifica fertilizantii, tin sa va reamintesc ca aceasta operatiune este aproape egala cu zero daca nu mentineti la acelasi nivel celelalte elemente: lumina, control-ul pH-ului, temperatura. De exp. daca veti avea lumina insuficienta sau de slaba calitate, puteti fertiliza oricat de mult veti dori... plantele nu vor reusi sa faca fotosinteza si nu vor fi capabile sa traga fertilizantii respectivi. La fel, degeaba oferiti lumina si fertilizanti de calitate, daca in acvariul vostru nu este suficient CO2.

Fertilizantii necesari intr-un acvariu de apa dulce sunt urmatorii:

• substratul fertilizant, despre care puteti citi mai multe detalii aici. In functie de producator, acest substrat este cel care contine minerale, ingrasamant si alte elemente necesare plantelor cu radacini. Dupla de exp. foloseste un singur tip de substrat, care contine din start fertilizant. Ceilalti producatori au produse speciale care fie se combina cu pietris/nisip, fie se aseaza in straturi sub pietris/nisip. Aici recomand neaparat folosirea unui incalzitor de substrat. Atentie, nu toate substraturile fertilizante au acelasi tip de actiune, aceeasi durata de viata. De exp. cel de la AquaMedic are un startup foarte lent (dupa cel putin o luna, doua), pe cand cel de la Dennerle porneste in cateva zile. Cel de la JBL/Tetra are durata de viata de 6-12 luni, pe cand Dupla, Dennerle va pot tine ani buni (in functie si de plante).
• fertilizantul lichid "de baza". Aici putem dezolva in mii si mii de feluri (in functie de producatori). Majoritatea liniilor insa se folosesc de un fertilizant lichid care se dozeaza zilnic, si un fertilizant extra care se dozeaza periodic (saptamanal, lunar). Cititi cu mare atentie prospectele si nu exagerati cu folosirea lor. Cel putin din start, nu dozati niciodata dublu in ideea ca "lasa ca vor creste plantele mai rapid". Tot ceea ce nu va fi folosit de plante, va da sanse mai mari algelor. In timp, in functie de valorile de Fe, Po4, No3, puteti adauga mai mult sau mai putin. Tineti cont si de maturitatea plantelor... cu cat sunt mai mature, cu atat vor consuma mai mult.
• fertilizantul lichid "extra". Aici mentionam fertilizantii pentru nevoi specifice. De exp. pentru acvarii cu pesti putini, producatorii ofera fertilizanti care contin si No3 si Po4 pe langa elementele de baza. Tot in aceeasi categorie putem include si aportul extra de Fe sau fertilizantii dedicati anumitor plante.
• fertilizantii solizi "de baza". De obicei acestia sunt cei care contin cantitati mari de Fe, element ce nu trebuiasca sa lipseasca plantelor. In majoritatea liniilor acestia se folosesc periodic (saptamanal, la doua saptamani). Vin sub forma de pastile sau praf.
• fertilizanti solizi "extra". In categoria aceasta sunt inclusi fertilizantii dedicati unor anumite tipuri de plante. De exp. pastilele pentru echinodorusi, care se stie ca nu se hranesc prin frunze ci prin radacini. Acestea se introduc la radacina plantutelor.
• fertilizanti de "reintinerire". Well, dupa o anumita perioada, substratul fertilizant fie se "termina", fie este depasit de capacitatea plantelor de a-si trage elementele necesare. In acest caz, toti producatorii ofera diverse produse de "refresh". Sunt fie sub forma de bile, fie sub forma de pastile, se introduc in substratul fertilizant pentru a face un refill cu tot ceea ce vor radacinutele. Este singura solutie pentru a readuce substratul fertilizant la viata fara a reface complet

Exista o regula de baza in fertilizarea corecta: faceti teste de apa ! Nu introduceti fertilizanti dupa ureche... sau dupa cum vi se pare ca merg plantele. Anumite plante detin capacitati extraordinare de a-si strange fertilizantii din apa, dupa care insa se vor folosi doar de ceea ce au acumulat... Caz in care va veti trezi ca fertilizati de fapt algele. De aceea, excesul va aduce de fiecare data probleme. Se poate verifica foarte simplu nivelul de Fe, No3, Po4, pH-ul si temperatura. Daca toate sunt in concordanta cu cerintele plantelor, atunci e ok. Daca valorile sunt mult peste, atunci reduceti sau chiar intrerupeti fertilizarea... iar daca sunt sub, mariti dozajul.

Verificati de fiecare data ce contin respectivii fertilizanti. De exp. daca aveti probleme cu fosfatii si nitratii (Po4 si No3) nu mai introduceti in apa fertilizanti ce contin Po4 si No3. Acelasi lucru valabil si pt. Fe, desi multi merg pe valori mari de Fe tocmai pentru a avea "plante rosii".

O alta regula de baza este "rabdarea". Sa nu credeti ca exista o solutie de fertilizare la care plantele voastre sa raspunda instant. Sa nu credeti ca schimband o linie de fertilizare veti vedea in cateva zile efectul. De multe ori, asa cum am mentionat, plantele sunt capabile sa se foloseasca si o luna de zile din ceea ce au acumulat deja. De multe ori, producatorii prefera ca in linia lor de fertilizare sa mearga pe cantitati mici din ceea ce au nevoie plantele, in special la fertilizantul lichid de baza, cel zilnic.

Tot la acest capitol va reamintesc sa aveti grija cu apa pe care o folositi pentru schimburile de apa (sau schimb de apa la picatura). Testati inainte pentru a nu va trezi ca introduceti apa cu clor, prea mult Fe sau No3. Contrar rezultatelor de la firme precum ApaNova, apa de la robinet contine cam mult No3... prin urmare verificati fertilizantii folositi.

De multe ori am primit intrebarea "Fertilizantii nu afecteaza pestii ?". Nu, categoric nu ! (bineinteles, cu conditia sa nu puneti doze de n ori mai mari). Ba din contra, sunt multi fertilizanti care pe langa cele necesare plantelor, contin si vitamine, enzime si solutii care fac bine pestilor (de exp. Dennerle S7 Vitamax).

V.6. Testarea

Aceasta a fost dezbatuta in Capitolul III.14 pe care-l puteti citi aici.

VI.1. Sfaturi Practice

Acesta va fi un capitol care in mod sigur va suferi adaugiri de-a lungul timpului, fiind practic o sectiune ce ar putea fi extinsa la infinit. Ma voi rezuma insa numai la sfaturi legate de problemele de baza, probleme cu care ne intalnim zi de zi. Well, sa incepem:

• La achizitia pestilor din petshop, nu mergeti niciodata "pe incredere". Inainte de a cumpara pesti, rapiti-va din timpul vostru cel putin o jumatate de ora, o ora... timp in care sa supravegheati acvariul din care doriti sa luati pestii. Urmariti cu atentie comportamentul lor, culorile pestilor, vedeti daca sunt activi, daca au puncte, pete... Intrebati vanzatorul daca au stat in carantina si daca da, pe ce perioada. Nu va sfiiti sa intrebati si cu ce au fost hraniti pentru ca e posibil ca odata ajunsi la voi in acvariu sa nu accepte (la inceput) decat acelasi tip de hrana. Nu cumparati pestii ca la piata (in 5 minute veniti cu lista si spuneti vreau x pesti) si alegeti-va fara rusine exemplarul dorit. Nu de putine ori am vazut pe vanzatori cum vindeau intai pestii cei mai "cu posibile probleme" doar pentru ca acestia nu erau suficient de rapizi si nu necesitau extra efort din partea lor.

• Inainte de achizitia pestilor din petshop: Informati-va! Nu cumparati pestii mergand doar pe informatiile primite din petshop. Interesul multora este sa vanda cat mai mult. Sa vanda pesti care se vor face mari, pentru ca stiu ca veti reveni si veti cumpara acvarii mai mari, accesorii mai multe, mancare mai multa, etc... Vanzatorii "experimentati" au ochiul format pentru incepatori. Am patit-o si eu la inceput cand mi s-a spus ca intr-un acvariu de 65L merg 6 carasi (un singur caras avand nevoie de 50L de fapt), 2 hoplo, 3 ancistrusi, 10 neoni, etc... Stia ca in scurt timp fie vor muri, fie ma voi intoarce cu ei, fie voi cumpara acvariu mai mare. Un simplu search pe google va aduce de multe ori satisfactia aceea de a-i raspunde cu aceeasi moneda vanzatorului nesimtit. Asa s-a intamplat atunci cand am intrebat de un black ghost knife fish (pestele cutit) si mi s-a spus ca mai mult de 7-8cm nu mai creste. A ramas socat cand i-am aratat pe telefon o pagina in care scria negru pe alb ca pestele respectiv ajunge la 49cm!

• Dupa achizitia pestilor nu ignorati Carantina! Adica nu introduceti direct in acvariul comunitar. Daca totusi nu aveti un acvariu separat pt. carantina, incercati ca macar introducerea pestilor sa o faceti cat mai putin stressanta. Un peste stressat este de n ori mai susceptibil la boli si probleme. De aceea, va recomand ca dupa ce ati ajuns cu "punga cu pesti acasa" sa-i puneti usor intr-un vas cat mai inalt (nu de multe ori au sarit pestii din vas, culmea, chiar si specii care nu sunt saritoare) cu apa de la petshop. Ii lasati sa se linisteasca 10 minute (in timp ce ii urmariti atent, sa nu aiba pete, puncte, probleme de stabilitate, ciuperci, etc.) dupa care completati in vasul cu pesti apa din acvariul unde vor fi introdusi. Cate putin (eu pun cate o cana la fiecare 10 minute)... pana ce apa din vas va ajunge la proprietati cat mai apropiate de cea din acvariu (temperatura, ph, etc.). Dupa aproximativ o ora puteti face "transbordarea" dar Atentie! Nu varsati pur si simplu vasul cu pesti si apa in acvariul principal. In nici-un caz, pentru ca riscati sa introduceti apa contaminata in acvariul dvs. Veti muta doar pestii cu ajutorul unui minciog, cat mai usor posibil. Daca aveti si alti pesti deja in acvariu, va recomand sa stingeti lumina in acvariu, pentru a nu aparea probleme (cu pestii teritoriali in principal).

• In perioada de ciclare a acvariului, mai exact perioada de start (de cel putin 21 de zile) incercati sa respectati regulile de la capitolul V.1 si in nici-un caz sa nu va apucati sa curatati filtrul, sa-l opriti, sa curatati tot substratul, geamurile, etc... pentru ca aveti mari sanse sa opriti ciclarea si sa omorati culturiile de bacterii benefice. In toata aceasta perioada, chiar daca faceti schimburi de apa zilnice sau saptamanale, nu depasiti niciodata 20% din volumul total de apa al acvariului, iar apa introdusa trebuie sa fie neaparat declorinata (fie sa stea 48h intr-un vas cu gura larga, fie va folositi de solutii care elimina clorul si leaga metalele din apa). Un schimb prea mare de apa poate duce la deciclare si pornirea de la zero a procesului. In perioada de ciclare nu introduceti pesti noi si incercati sa tineti hranirea la minim (cel mult de 2 ori pe zi, si de fiecare data mancare cat sa nu mai ramana nimic dupa 5-10 minute). Incercati sa mentineti temperatura si pH-ul constante in aceasta perioada si nu ignorati oxigenarea apei (fie prin introducerea unei pompe de aer, fie prin valuri la suprafata cu filtrul extern sau intern). Cele mai importante lucruri in aceasta perioada sunt rabdarea si atentia. In special atentia la valorile apei. Faceti teste de apa odata pe zi pana la terminarea ciclarii. In felul acesta veti invata si veti sti cand se produce o deciclare si care sunt valorile de care trebuie sa va feriti.

• La achizitia plantelor nu ezitati sa va informati de cerintele plantei. Nu are rost sa va chinuiti cu o planta ce necesita foarte multa lumina si CO2 daca in acvariul dvs. nu aveti lumina suficienta si nu introduceti CO2. Ca si in cazul pestilor, va recomand sa cititi pe internet cat mai multe informatii despre planta respectiva. Nu de putine ori am luat plante "de fata" care au sarit usor de 40cm inaltime, mergand pe sfaturile vanzatorului. Mai mult, multi dintre ei (de exp. Hornbach) vand plante la raionul de acvaristica, plante care nici macar nu pot trai in acvariu (sau daca o fac, rezista cel mult 2-3 luni). Dupa ce ati verificat ca plantuta respectiva o va duce bine in acvariul vostru, urmeaza cel mai important pas: curatarea plantei. Multi ignora acest lucru, insa este bine stiut ca prin plante se transporta cele mai multe "nedorite" din acvariu. De la oua de melci, pana la virusi, bacterii, spori de alge si alte nebunii. Asa ca fiti nemilosi in ceea ce priveste spalarea plantei in apa de la robinet (clorul omorand mare parte din bacterii), curatarea ei de orice urma de alga precum si taierea tuturor frunzelor care prezinta probleme. Va recomand ca minim o zi sa o tineti in apa de la robinet, la o temperatura apropiata de cea a acvariului, fara lumina. Totodata, va recomand sa achizitionati plante crescute in acvariu. Majoritatea celor din petshop sunt crescute emers, si veti avea mari probleme in mentinerea lor in viata. De obicei toate frunzele care au crescut emers in acvariu incet-incet se vor distruge, pentru a face loc frunzelor adaptate la viata in apa. De aceea, sa nu va speriati daca in perioada de start nu merge totul cum trebuie. Rabdare si tutun (pt. voi, pentru ele fertilizanti, lumina, co2).

To be continued...